Fermierii maramureşeni care activează în domeniul legumelor şi fructelor nu vor să se asocieze în cooperative. Astfel, la finele anului trecut, nu exista nicio asemenea formă asociativă în acest domeniu. Asta cu toate că ministrul Agriculturii a dat anul trecut un ordin cu privire la înfiinţarea acestora.
Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură au stat de vorbă cu agricultorii din judeţul nostru, le-au explicat avantajele asocierii, însă fără prea mare folos. Virgil Ţînţaş, directorul DJA Maramureş, a precizat: „Ministrul Agriculturii a dat un ordin, în luna martie 2018, de înfiinţare a cooperativelor, în special pe domeniul legumelor şi fructelor. Vreau să spun că, prin toată strădania noastră şi cu toate ieşirile noastre, după ce am stat de vorbă cu sute de oameni, în judeţul nostru nu s-a înfiinţat nicio cooperativă cu acest profil de legume şi fructe. Cu toate facilităţile pe care le-am prezentat punctual fermierilor din judeţul nostru, care ar trebui să se constituie în asemenea cooperative, nu s-a înfiinţat nicio coperativă cu acest domeniu de activitate. În schimb, s-au înfiinţat, în ultimul timp, cooperative în domeniul creşterii animalelor. Astfel, sunt 22 înregistrate la Registrul Comerţului, dintre care patru au luat fiinţă în a doua jumătate a anului 2018. Dar pe legume-fructe nu! Şi ministerul ne ceartă: cum, domnule, acolo la voi în Maramureş să nu aveţi măcar una? Însă atât în domeniul pomiculturii, cât şi în cel al legumelor, sunt foarte multe facilităţi, dar pe forme asociative, pe cooperative! Pe astea sunt banii şi cred că din 2020 banii vor veni doar pe formele asociative şi n-aş vrea ca după acest prag micul producător de la noi să rămână în aer”.
Din 2020, cooperativele vor avea alocare bugetară distinctă
Asocierea fermierilor este formula cea mai avantajoasă, mai ales din următorul exerciţiu financiar european. Asta deoarece va exista un capitol distinct de alocare financiară pentru cooperative. Mai mult, în prezent, există o serie de facilităţi pentru fermierii care fac parte din structuri asociative. Claudiu Frânc, preşedintele APA Transilvania, a explicat: „În urma discuţiilor, am reuşit să facem o propunere ca din următorul exerciţiu financiar, pentru cooperative, să fie o alocare bugetară distinctă. Deci capitol distinct şi sume speciale pentru a finanţa cooperativele pe profile. Asta practic ne scoate din lupta cu marii fermieri şi cu ceilalţi, în accesarea banilor europeni. Avem vreme să ne aplecăm cu atenţie asupra lor, că mai sunt aproape doi ani la dispoziţie. Şi eu m-am chinuit în ultimii doi ani să îi conving pe fermieri să se asocieze, că ăsta este viitorul, însă tot degeaba, deocamdată. Am lucrat atât la legea cooperativelor, am obţinut facilităţile fiscale. S-au făcut cooperative funcţionale pe legea asta în Bihor, în Sălaj, Satu Mare, Alba, Mureş, peste tot. La noi nu. Când ne-am întâlnit în Seini cu oamenii, primul lucru care i-a interesat pe unii dintre fermieri, când noi vorbeam de constituire, a fost cum vor împărţi ei banii. Însă eu le-am spus: staţi puţin, că înainte trebuie să-i faceţi, ca mai apoi să aveţi ce împărţi! Dar nu se uită la celelalte facilităţi. Cooperativa Someş de la Cluj, spre exemplu, care a fost printre primele înfiinţate şi funcţională, are 8 milioane de euro cifră de afaceri! Din această sumă, circa 80% reprezintă nu vânzarea produselor, ci asigurarea inputurilor pentru toţi membrii, la preţuri foarte bune, începând de la seminţe, insecticide, ierbicide, tărâţe, făină, tot ceea ce au nevoie membrii. Dacă ar fi plătit fiecare fermier aceste lucruri individual, fără negociere, poate că erau peste 13 milioane de euro, bani pe care îi scoteau din buzunar fermierii şi îi plăteau la furnizori. La noi nu se înţeleg lucrurile astea. Mai sunt scutirile de taxe la primării, de impozit pe venit timp de cinci ani, pe normă de venit, sunt practic şapte facilităţi fiscale mari. Nu ne interesează nici astea şi nu reuşim cinci fermieri să ne asociem într-o cooperativă…”.
