România aniversează sâmbătă, în 1 Decembrie, un secol de unitate, un timp caracterizat de transformări majore. Centenarul e perceput de către tinerii de astăzi în diferite moduri, dar gândul tuturor e, însă, la unison, la viitor. Într-un astfel de context, am provocat câțiva exponenți ai tinerilor maramureșeni să facă un exercițiu ambițios de imaginație. Cum va arăta România în următorii 100 de ani? Ideile lor sunt optimiste, iar sfaturile – echilibrate.
Dacă aduc în discuție perspectiva mea asupra Centenarului, ei bine, cred cu tărie că acesta nu înseamnă doar celebrarea a ceea ce au realizat generațiile anterioare, ci și a ceea ce urmează să creăm noi, generația care construiește România. Cum văd eu România peste 100 de ani? 
Cu mai mulți tineri care exclamă “Stau acasă!”, cu un sistem de învățământ, de sănătate și de guvernare adaptat unor standarde moderne, în care oameni noi aduc schimbări radicale pentru binele comun. Ceea ce azi este o mână de oameni determinați să aducă România pe linia de plutire văd peste 100 de ani ca o întreagă țară dornică de același lucru. Și toate acestea, datorită tuturor tinerilor de azi, așa cum sunt văzuți ei – diferiți, rebeli, dedicați, visători – Darius FILIP, președintele Asociației Elevilor din Maramureș
În anul Centenarului, eu pot să vorbesc prin vocea tinerilor cu care lucrez. Mă bucur că pot să le ofer ocazia să își spună părerea și sper ca, de acum încolo, să vorbească cât mai mult tinerii în numele lor și să nu mai credem noi, adulții, că știm mai bine ce au ei nevoie sau ce păreri ar trebui să aibă. Eu, pentru următorii 100 de ani, nu îmi doresc să las România într-un anume fel tinerilor și nici să le spun eu cum ar trebui să fie. Eu îmi doresc să las României tineri educați, fericiți, pasionați, cu inițiativă, viitori adulți care vor ști să iubească, să respecte și să dezvolte România la potențialul pe care îl are – Diana SABO, președintele Asociației pentru Dezvoltare prin Educație, Informare și Susținere
Tinerii din România de azi se simt puțin debusolați tocmai din cauza oportunităților din ce în ce mai puține și a piedicilor din ce în ce mai dese. Dar tot ei trebuie să fie cei care schimbă asta. Și acest lucru se va întâmpla, cred eu, în momentul în care o să înțelegem cu toții că România este țara noastră și doar noi o putem face să înflorească așa cum merită, că românismul nu e doar un sentiment, ci trebuie să fie o stare de spirit, trebuie să ne iubim țara și să fim patrioți nu doar o dată pe an, ci în fiecare zi. Am, însă, încredere în capacitatea tinerilor de a transforma această țară în țara care merită să fie. O țară democratică care respectă valorile fundamentale ale democrației, o țară prosperă și modernă, o țară europeană în adevăratul sens al cuvântului. Tinerii pot să lupte pentru a schimba în bine România, au această obligație morală față de părinții, bunicii și străbunicii lor, față de făuritorii Marii Uniri, față de tinerii care și-au dat viața la Revoluția din 1989, dar, cel mai important, față de ei înșiși. La mulți ani, România! – Istvan SAFAR, vicepreședintele Asociației Tinerilor Maghiari Sigheteni
La împlinirea a o sută de ani de la cel mai important eveniment istoric al românilor de pretutindeni, consider că merităm, noi, românii, să locuim într-o țară înfloritoare, atât pe plan spiritual, cât și pe plan material, iar dacă până acum nu s-a întâmplat acest lucru, am încredere în mine și în generația din care fac parte că de acum totul se va schimba. În bine. Peste o sută de ani, îmi imaginez țara ca fiind una puternică, condusă de oameni care-i vor binele, oameni inteligenți, pasionați, oameni care cunosc trecutul, care-l respectă și nu doresc să-l uite sub nicio formă. Văd artiști talentați, în mari galerii de artă, muzicieni talentați, scriitori valoroși. Care rămân acasă și nu mai iau calea străinătății. Sunt convinsă că noi, tinerii, viitorul, vom face din țara asta bună și ne-bună un loc mai bun, cu mai multe posibilități, atâta timp cât greutățile din țară la ora actuală nu ne vor goni în străinătate… Astfel, întregile serbări, ghirlandele colorate, poeziile, prezentările, cântecele patriotice sunt lucruri frumoase care reflectă dragostea și respectul nostru. 1 Decembrie este despre noi! – Filofteia COVACIU, elevă a Colegiului Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare
Deși sărbătorim Centenarul Marii Uniri, dacă ne uităm pe harta României anului 2018 și pe cea din 1918 vedem că bucuria Centenarului Marii Uniri nu poate fi deplină, deoarece România nu este întreagă fără Basarabia și fără nordul Bucovinei. Centenarul trebuie să fie un moment de reflecție profundă a tinerilor și, totodată, a societății românești pentru a face o sumarizare a progreselor realizate de România în cei 100 de ani de la Marea Unire, dar este și un moment potrivit pentru a privi spre viitor și a proiecta următorii 100 de ani. Spiritul civic al României trebuie reactivat. România are nevoie de tineri implicați activ care să conștientizeze și prin cultură că pentru a face o schimbare este nevoie să valorizăm un set de principii democratice sănătoase, să ne dăm seama că patriotism nu înseamnă idealizarea națiunii, ci presupune o analiză critică a identității naționale – Ioana GRAD, vicepreședinte Tineret al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România
România a evoluat mult în ultimele decenii însă să nu uităm pagina neagră a comunismului cu toate ororile lui – fapt care trebuie făcut cunoscut tinerilor pentru ca acest lucru să nu se mai repete. Uitarea este periculoasă fiindcă riscăm să repetăm aceleași greșeli. Eu cred că tinerii de astăzi nu au decât să se bucure de această Românie pe care au gândit-o făuritorii Marii Uniri. Și chiar dacă lucrurile nu au evoluat așa cum aceștia și-ar fi dorit, simplul fapt de a călători liber, de a avea posibilitatea să studiezi la universități internaționale, faptul de a se îmbogăți din experiența statelor mai dezvoltate este o șansă pentru care alții au luptat îndelung. Una dintre piedicile importante este, însă, faptul de a nu își găsi un loc de muncă; de a trebui să-ți părăsești țara în căutarea supraviețuirii. Sperăm ca România să continue drumul său în marea familie europeană fără să ia metehnele europene, mai ales, în chestiuni de morală și de etică; să se dezvolte economic ca să permită viitoarelor generații să rămână acasă și, de ce, nu să dea posibilitatea celor plecați din țară să îmbătrânească frumos în țara lor. Să fie condusă de oameni de caracter care pun deasupra interesele celorlați decât propriile interese. Să avem încredere că, împreună, putem realiza lucruri frumoase – lumea nu a fost făcută de Dumnezeu să fie toată a mea, sunt obligat să o împart cu celălalt pentru că numai așa împărtășesc bucuria de a trăi – pr. Mihai MARINA, Misiunea Greco-Catolică Paris
Cei 100 de ani nu au fost ușori nici pentru România, nici pentru români. Regimurile politice care au condus România, evenimentele globale în care am fost angrenați, conflicte interne și externe, ambiții personale și megalomane sau reforme structurale neterminate au creat, an de an, generații de sacrificiu, tinerii fiind printre cei care au avut cel mai des de suferit. Accesul la informații, libertatea de a călători și energia tânără pot genera, în continuare, oportunități pentru cei pregătiți să le fructifice. Știu cum mi-aș dori să fie România peste 100 de ani. Un simbol. Și la propriu, și la figurat. Îmi doresc ca statele să aibă un rol minimal din punct de vedere administrativ, comunitățile mici să fie din ce în ce mai capabile de autogospodărire, într-un context global, armonios, de pace. Tinerii de azi trebuie să prindă toate oportunitățile care gravitează în jurul lor și li se potrivesc. Tinerii care vor schimba România și lumea sunt aceia care nu-și vor găsi locul dorit, ci vor crea locul dorit și nu vor renunța la entuziasmul, curiozitatea și deschiderea ce le caracterizează tinerețea nici atunci când vor înainta în vârstă – Adrian Dan POP, președinte fondator Rotary e-Club of Global Peace and Leadership
Întrebările „Când?” și „Cum?” sunt cele care definesc problematica pe care o vor avea de înfruntat generația actuală și cea viitoare. Deși România anului 2118 va fi, într-o formă mai mare sau mai mică, diferită de ceaa lui 2018, moștenirea cea mai importantă pe care tinerii pot să o furnizeze aniversării celor 200 de ani o reprezintă stabilirea unor direcții care să permită evoluției țării să depășească faza întrebărilor. „Patria e ca un copil, dacă uiți de ea, poate să plece de acasă”, afirma Grigore Vieru. Astfel, lucrul primordial pe care generația tânără din prezent poate să-l facă este să acorde, la un moment al vieții în care dezvoltarea personală o permite, o șansă, însoțită de atenție și interes, proiectului dezvoltării naționale – Ariana ARDELEAN, elevă a Colegiului Național „Gheorghe Șincai” Baia Mare
Cei care au participat la unire și-au iubit pământul au înțeles că Dumnezeu ne-a dăruit această sfântă limbă și țară care trebuie apărată. Dar azi, cu ușurință, ne vindem și ne dezrădăcinăm. Oare cât înțelegem noi astăzi importanța perpetuării? Dar ceea ce suntem noi cu adevărat? Să ne perpetuăm prin viu grai, așa cum se făcea mereu, istoria satului, a neamului, cântul, portul? Ele ne-au mai rămas. Nu trebuie să lăsăm să ne piară rădăcina. Eu cred că nu este târziu, să nu ne lăsăm în totalitate furați de modernism și să aprindem iar focul nemuririi. Atâta timp când flacăra păcii, credinței, iubirii între noi se stinge, ne mai rămâne nădejdea că le vom aprinde și pe celelalte. Fiecare dintre noi putem aprinde aceste făclii în jurul nostru ca să trăim într-o armonie deplină – Măriuca VERDEȘ, artistă.
