Dedicat Centenarului României, evenimentul de vineri, 26 octombrie, de la Muzeul Iosif Vulcan din Oradea, a prilejuit întâlnirea unui numeros public, scriitori, oameni de cultură, elevi, studenţi cu una dintre cele mai interesante expoziţii de carte, ziare, reviste, diverse documente apărute în perioada de pregătire a Unirii, în perioada Primului Război Mondial, precum şi în perioada introducerii administraţiei româneşti în Transilvania.
Proiectul “JUDEŢELE de GRANIŢĂ ŞI CENTENARUL”, după cum a prezentat scriitorul Ioan Moldovan, directorul revistei Familia, se desfăşoară pe linia graniţei de Vest, cuprinzând judeţele Maramureş, Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş, teritorii rămase după 1 decembrie 1918 dincolo de linia de demarcaţie trasată de Antanta, fiind eliberate de Armata Română în prima jumătate a anului 1919. Vorbitorul a apreciat faptul că acest proiect interesant vine în întâmpinarea şi completează în mod fericit un alt proiect dedicat Unirii, intitulat „Revistele Centenare”.
Judeţele graniţei de Vest locuite majoritar de români, dar cu o semnificativă populaţie minoritară maghiară, s-au aflat într-o situaţie aparte după Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Aceste teritorii în prima parte a anului 1919 au rămas sub administraţia maghiară sau, cum a fost cazul Banatului, sub ocupaţia armatei sârbe. De asemenea, Maramureşul istoric a fost ocupat de armata ucraineană galiţiană.
Dumitru Păcuraru, directorul revistei Poesis din Satu Mare, a precizat că Proiectul “JUDEŢELE GRANIŢEI DE VEST ŞI CENTENARUL” face parte din proiectul de anvergură naţională finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, proiect dedicat CENTENARULUI ROMÂNIEI, prezentând evenimentele premergătoare Unirii, rolul personalităţilor, pregătirea generală a populaţiei pentru unirea tuturor românilor într-o singură ţară.
A fost evidenţiat meritul memorandiştilor, precum Vasile Lucaciu, Gheorghe Pop de Băseşti, Ion Raţiu, A. Popovici, Eugen Brote, a deputaţilor români ajunşi în Parlamentul de la Budapesta Alexandru Vaida Voevod, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş, Ştefan C. Pop, rolul presei româneşti din Transilvania în pregătirea actului Unirii.
Scriitorul, profesorul universitar dr. Mircea Popa, autorul unor cărţi de referinţă pentru cunoaşterea istoriei şi culturii naţionale, printre care, legat de tematica proiectului, se remarcă Istoria presei literare româneşti din Transilvania de la începuturi până la 1918 (în colab. cu Valentin Taşcu, Cluj-Napoca, 1980, re-editată în 2003) a făcut o incursiune în istoria presei româneşti, a scos în evidenţă rolul scriitorilor, a presei, a cărţii, în conturarea ideii de identitate naţională, culminând cu actul de la 1 Decembrie 1918.
Printre cei prezenţi la simpozion, s-au remarcat istorici, scriitori, oameni de cultură din întreaga ţară, precum Vasile Dan, redactor-şef al revistei Arca, Arad, Vasile Lucian Szabo, Timişoara, Florin Ardelean, Ioan P. Pop, Sorin Lavric, Bucureşti, Irina Georgescu, Bucureşti, Adrian Popescu, redactor-şef revista Steaua, Cluj, Gheorghe Pârja, redactor al revistei Nord Literar din Baia Mare, Maramureş, Viorel Mureşan, Sălaj, Senida Poenaru (Târgu Mureş), Ştefan Luca Ouatu (Iaşi) Andrei Doboş (Cluj), Paşcu Balaci (Oradea), Radu Ulmeanu, George Vulturescu, Adriana Zaharia (Satu Mare), Andrei Doboş, Ştefan Manasia, Andrei Pintea, Angela Popescu (Cluj) etc.
Pe parcursul dezbaterilor s-a scos în evidenţă rolul presei din perioada dificilă, incertă, când teritoriul din vestul şi nord-vestul României – ţinuturile Maramureşului, Crişanei şi Banatului – se aflau dincolo de linia de demarcaţie stabilită de puterile Antantei.
Prima Declaraţie de Independenţă a fost proclamată la Oradea
La 30 octombrie 1918, s-a constituit Consiliul Naţional Român Central (C.N.R.C) sau Marele Sfat al Naţiunii Române. Acest fapt a fost adus la cunoştinţa opiniei publice de către ziarele epocii prin manifestul “Revoluţia a învins. S-a constituit Consiliul Naţional Român”. La iniţiativa lui Ion Flueraş, la 31 Octombrie 1918, s-a constituit Consiliul Naţional Român Central. Sub conducerea C.N.R.C. lupta naţională a românilor a intrat în luna noiembrie 1918 în faza ei decisivă. În toată Transilvania, în Banat, Crişana şi Maramureş, era creată o situaţie revoluţionară.
Peste o lună, la 1 decembrie 1918, avea loc Marea Adunare de la Alba Iulia şi se decreta alipirea Transilvaniei la România. În sufletele românilor aflaţi dincolo de linia de demarcaţie Unirea s-a înfăptuit, dar teritoriile judeţelor de graniţă, Maramureş, Satu Mare, Bihor, Arad şi Timiş, avea să fie eliberat de Armata Română rând pe rând, din aprilie până în august 1919.
Următoarele sesiuni de comunicări vor avea loc în Arad, Timişoara, Satu Mare, Baia Mare, în şcoli, în instituţii de cultură, în locaţii cu valoare simbolică pentru Unire, pentru Centenarul României. (G. M.)
