După primirea onorului gărzii militare de către prefectul judeţului Maramureş, Vasile Moldovan, şi salutarea drapelului de luptă, manifestarea a continuat cu intonarea imnului naţional al României. Slujba religioasă şi pomenirea eroilor martiri au fost oficiate de Virgil Jicăreanu, consilier eparhial în cadrul Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, împreună cu un sobor de preoţi.
Despre semnificaţia masacrului de la Moisei au vorbit viceprimarul comunei Moisei, Grigore Tomoiagă, prefectul Vasile Moldovan, preotul Virgil Jicăreanu şi preşedintele Asociaţiei Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” filiala Târgu Mureş, Aurel Mircea Pop, care a acordat diplome şi medalii pentru păstrarea vie a evenimentelor produse în Moisei la sfîrşitul celui de-al Doilea Război Mondial, respectiv a memoriei eroilor martiri.
La Obeliscul Eroilor de la Moisei, au fost depuse coroane şi jerbe de flori de către prefectul Vasile Moldovan, Primăria şi Consiliul Local Moisei, Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din Ministerul Afacerilor Interne, Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere ”Alexandru Ioan Cuza” filiala Maramureş, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor ”Regina Maria” filiala Maramureş şi Asociaţia Cultural-Patriotică ”Avram Iancu” filiala Tg. Mureş. Acţiunea de la Moisei s-a încheiat cu defilarea Detaşamentului de Onoare.
Manifestările au fost organizate pentru cinstirea celor 29 de eroi-martiri români, împuşcaţi în 14 octombrie 1944, de militarii maghiari aflaţi în retragere. Din lagărele de muncă de la Vişeu de Sus, au fost aduse la Moisei, în două case de la marginea localităţii, 31 de persoane (24 din judeţul Mureş, 3 din Cluj şi 4 din Maramureş) şi s-a tras asupra lor. Au existat doi supravieţuitori, Vasile Drăgan Ivaşcu din Vişeu de Mijloc şi clujeanul Vasile Petean. Ulterior, la Moisei, s-a ridicat un ansamblu sculptural format din 12 figurine de piatră – două chipuri omeneşti şi 10 în formă de măşti maramureşene, realizat de sculptorul Vida Gheza, iar cele două locuinţe în care a avut loc masacrul au devenit case memoriale.
Vasile Petean, supravieţuitor al măcelului de la Moisei, povestea: “Am intrat în casă, au poruncit în ungureşte să stăm jos, noi am şezut. Au închis uşa cu zăvorul şi cenderii (jandarmii) au rămas afară. Pe urmă au strigat prin fereastră, pe româneşte, că pe motivul că am fugit din armată statul sfînt maghiar ne pedepseşte cu moartea. Au ordonat să ne culcăm cu toţii la pămînt. Noi ne-am culcat pe scîndura podelei şi ei au tras pe fereastră şi pe uşă cu armele automate în noi cam 5 minute. Apoi ne-au căutat, calcînd peste noi cu bocancii şi lovind cu baionetele pentru a vedea dacă mai traieşte cineva. Au vrut să aprindă casa, dar nu li s-a aprins bricheta. Aşa am scăpat nearşi. Eu am fost împuşcat prin cap şi prin umăr. Casa s-a umplut de sînge cam de 4 degete. În momentul cînd au tras în noi, niciunul nu ne-am văitat şi nu am încercat să luptăm, din cauză că eram foarte slăbiţi”. (Declaraţie consemnată de Vasile T. Suciu, conform materialului realizat de Gheorghe Robescu).
Acelaşi document arată că cei doi supravieţuitori, pentru că au fost împuşcaţi în case diferite, nu au ştiut unul de altul. Potrivit martorilor, într-o casă au murit 11 persoane, iar în cealaltă, 18. Groapa comună în care au fost îngropate victimele a fost săpată după două săptămîni de Dumitru Balba, în imediata vecinătate a casei din stînga drumului către Borşa. În 1966, sculptorul Vida Gheza a realizat un monument din lemn, care în 1972 a fost înlocuit cu unul din piatră. Obiectele şi fotografiile donate de urmaşii victimelor au stat la baza organizării casei memoriale de la Moisei, care a fost vernisată în 1982. Monumentul se află pe deal, pe partea dreaptă a drumului spre Borşa, aproape de ieşirea din Moisei. În 1979, episodul a fost imortalizat în filmul ”Ultima frontieră a morţii”, regizat de Virgil Calotescu, avîndu-i în distribuţie pe Florin Piersic, Ion Dichiseanu, Vlad Rădescu, Emanoil Petruţ, Mihai Mereuţă, Mariana Mihuţ.
