Luni, 15 octombrie 2018, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a prezidat conferinţa preoţească de toamnă, care a vut loc în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare şi a reunit peste 230 de preoţi din protoieriile Baia Mare, Chioar şi Lăpuş. Conferinţa este dedicată Centenarului Marii Uniri din 1918 de la Alba Iulia şi discutării unor probleme pastorale, edilitar-gospodăreşti şi sociale.
Sfânta Liturghie
Conferinţa a început cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie oficiată de un sobor format din Arhim. Dr. Casian Filip, eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic şi misionar, Pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, Pr. Nicolae Petruş, protopopul de Chioar, Pr. Dr. Florin Stan, protopopul de Lăpuş, Pr. Gabriel Groza, directorul Liceului Ortodox „N. Steinhardt” Satu Mare, autorul referatului conferinţei, Pr. Florin Hoban, inspector şcolar pentru religie al judeţului Maramureş, şi secretarii protopopeşti ai celor trei protoierii: Ioan Zorel Buia, de la Baia Mare, Ciprian Coza, de la Chioar, şi Ioan Mihai Gheduţiu, de la Lăpuş.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de cântăreţii de la strană, dirijaţi de Pr. Prof. Drd. Andrei Baboşan.
Te-Deum
La Te-Deumul de mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra celor trei protopopiate şi pentru buna desfăşurare a conferinţei a asistat Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului. Te-Deumul a fost oficiat de Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, împreună cu Arhim. Dr. Casian Filip, Arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă şi trei diaconi.
Referatul dedicat Marii Uniri din 1918
Intitulat „Ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, o consecinţă a unităţii de neam”, referatul a fost alcătuit şi susţinut de Pr. Prof. Gabriel Groza, directorul Liceului Ortodox „Nicolae Steinhardt” din Satu Mare, primul liceu confesional ortodox din ţară, înfiinţat în urmă cu mai bine de 10 ani.
Structurat pe mai multe capitole: I. „Biserica Ortodoxă Română în drumul său spre autocefalie”; II. Ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie; III. Mitropolitul Ungrovlahiei, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române; IV. Întronizarea primului Patriarh al României; V. Patriarhia Română astăzi; VI. Episcopia Maramureşului şi Sătmarului ieri şi azi; VII. Concluzii. Referatul a fost urmărit cu mare interes de preoţii din cele trei protopropiate, datorită faptului că are un ridicat nivel academic de redactare şi documetare.
Un rol important în realizarea Marii Uniri l-au avut preoţii, în frunte cu ierarhii Bisericii:
„Biserica a aprobat «pohta» lui Mihai Viteazu, a fost alături de făuritorii Unirii din 1859 şi a pus bazele Marii Uniri, girând-o prin prezenţa la 1 Decembrie 1918 în Alba Iulia a sute de preoţi în frunte cu înalţi ierarhi precum Miron Cristea, se spune în referat. În acest moment astral al neamului românesc, s-a împlinit îndemnul Sfântului Andrei Şaguna care şi-a sfătuit astfel enoriaşii: «Fiţi pe pace, aveţi-vă bine, nu vă sfădiţi!»1. Respectându-i povaţa, urmaşii săi au înfăptuit Marea Unire”, a spus părintele Gabriel Groza.
Consecinţele Marii Uniri sunt de importanţă deosebită, pentru că România devenea o ţară mare între statele Europei:
„Prin acest măreţ act istoric, România având alături, prin decizii luate de adunări reprezentative şi recunoscute pe plan internaţional, cele trei mari provincii istorice şi anume Basarabia, Bucovina şi Transilvania, devine «România Dodoloaţă» cum a numit-o copilul Lucian Blaga. De la 137.000 kmp şi 7,2 milioane de locuitori în 1914, «Regatul România» va avea, după Marea Unire, 295.000 kmp şi 14 milioane de locuitori, intrând astfel în rândul marilor state şi naţiuni ale Europei2. Această realitate de necontestat a favorizat, în mod hotărâtor, ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, fiindcă se îndeplineau toate condiţiile atribuirii acestui rang conform cutumelor ecleziastice din cadrul Ortodoxiei”, a concluzionat autorul referatului.
În partea a doua a conferinţei, a fost făcută o analiză a rezultatelor referendumului pentru familie, sub aşteptări, însă, ceea ce trebuie să dea de gândit preoţilor. Au vorbit pe marginea acestui subiect preoţi şi protoierei, încercând să găsească soluţii alternative pentru a rezista societăţii contemporane, unele foarte demne de luat în seamă.
„Am ratat şansa de a salva România. Ne-a certat Dumnezeu!”, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.
S-a mai discutat despre probleme pastorale, edilitar-gospodăreşti şi sociale.
Conferinţele preoţeşti se vor mai desfăşura la Negreşti-Oaş şi la Mănăstirea Bârsana, la care vor participa preoţii din celelalte cinci protoierii.
1 Gheorghe TULBURE, Mitropolitul Şaguna-Opera literară. Scrisori pastorale. Circulări Şcolare. Diverse, Sibiu, 1938. pp. 263-265.
2 Pr. A. MORARU, Biserica Ortodoxă Română intre 1885-2000, Biserică, Naţiune, Cultură, p. 102.
Andrei Fărcaş, redactor la revista „Graiul Bisercii Noastre”
