Volumele „Eminescu – Seducţia absolutului – exerciţii de hermeneutică eminesciană” şi „Eminescu – Semne şi simboluri de aur”, apărute la Editura „Proema” din Baia Mare în 2015 şi 2017, vor fi prezentate azi la Târgul internaţional de carte din Chişinău – Republica Moldova, de însăşi autoare, scriitoarea Terezia FILIP din Baia Mare.
Editura Proema va fi prezentă la târg cu un stand ce include cărţi valoroase de beletristică, istorie contemporană, spiritualitate şi cultură, scrise de nume celebre din istoria şi cultura lumii, în special ale celei din Orient. Editura Proema şi-a făcut un ţel nobil din a răspândi în lume cartea şi cultura românească şi, simultan, de-a aduce în spaţiul românesc valoroşi scriitori, filosofi, poeţi străini. Editura Proema derulează, în acest sens, sub patronajul Ministerului Român al Afacerilor Externe, un proiect excepţional, România în lume – imagine, cultură, spiritualitate.
Cărţile Tereziei Filip, „Eminescu – Seducţia absolutului – exerciţii de hermeneutică eminesciană” şi respectiv „Eminescu – Semne şi simboluri de aur”, decriptează şi comentează imaginarul liric eminescian din perspectiva simbolurilor şi a semnelor poetice. Seducţia Absolutului reprezintă acele forme în care eul poetului, traversând cotidianul, este asaltat în forme multiple de mitul perfecţiunii, al absolutului, fie acesta frumuseţea unui peisaj, a femeii adorate, a cunoaşterii desăvârşite, fie iubirea ca stare de farmec indicibil, fie cultul străbunilor întemeietori de ţară, fie fascinaţia unei clipe de graţie trăite. Eminescu este poetul de geniu pentru care frumuseţea, iubirea sau absolutul cunoaşterii sunt stări de extaz şi „forme de nutrire a fiinţei poetice”. Absolutul este o năzuinţă permanentă iar a năzui cu patimă spre perfecţiune este aventura definitorie. „Eminescu – semne şi simboluri de aur” este o abordare critică şi hermeneutică originală, care îl decriptează pe Eminescu prin frecvenţa şi semnificaţia simbolurilor de aur. Autoarea îşi ia ca pretext semnificaţia aurului în textele străvechi, în anecdote din mitologia greacă, în scrierile hermesiene (Hermes Trismegistos), în filozofie (Platon, Heideger), în basmele populare româneşti. Simbolul aurului revine frecvent în marile poeme eminesciene, pentru a defini vremi străvechi întemeietoare de civilizaţie, personaje emblematice (magi, zei, regi, conducători de popoare, faraoni, fiinţe mitice), ceremonialuri fabuloase în care zeii se nutresc cu lumină de aur (poemele Memento mori, Odin şi poetul).
Cele două cărţi abordează creaţia lui Eminescu prin prisma imaginarului simbolic şi o decriptează din perspectivă hermeneutică şi filosofică. (G.M.)
