Agenţia Americană pentru Investigaţii de Mediu (EIA) a publicat un raport intitulat „Jaful pădurilor din România”. Documentul aduce în atenţia publicului mai multe cazuri de tăieri ilegale de lemn, întreprinse chiar şi în anumite Parcuri Naţionale. Însă potrivit Romsilva, lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale sau naturale are o provenienţă legală, lucrările silvice fiind în concordanţă cu legislaţia privind ariile naturale protejate, planurile de management şi amenajamentele silvice, toate elaborate de specialişti în arii protejate şi silvicultură, aprobate de autorităţi. Aşadar, lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă ale Parcului Naţional Călimani şi ale Parcului Naţional Munţii Rodnei nu provine din tăieri ilegale, ci din lucrări silvice legale şi autorizate.
Totodată, reprezentanţii organizaţiei americane de mediu au atras atenţia asupra ritmului alert în care se exploatează pădurile în România: „Carpaţii României adăposteau odinioară cea mai mare parte din pădurile primare rămase din Europa, prezentînd cele mai mari populaţii de urşi, lupi şi rîşi de pe continent. Estimările recente indică faptul că două treimi din aceste păduri au fost pierdute numai în ultimul deceniu. Dacă în 2005 erau 300.000 de hectare de păduri virgine, în 2018 mai sînt doar 100.000 de hectare”.
Începînd cu anul 2013, preţul masei lemnoase a început să erodeze competitivitatea industriei lemnului din România, situaţia agravîndu-se în anii 2016 şi 2017. Segmentul de agenţi economici mici a fost cel mai afectat, atît în sectorul de exploatare, cît şi în cel de prelucrare primară şi industria mobilei. Peste 1.800 de agenţi economici mici din sectorul de exploatare, peste 3.000 din cel de prelucrare primară a lemnului şi peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă.
