Fermă de struţi la Călineşti

Cum ieşi din Călineşti către Bârsana, pe partea dreaptă a satului, poţi vedea mai multe ţarcuri din care te privesc struţi! Este vorba despre ferma de struţi a familiei Tomşa. Oamenii au început creşterea păsărilor gigant, în urmă cu trei ani de zile, ca o afacere, dar în scurt timp aceasta a devenit şi un hobby.
Ideea le-a venit în timp ce vedeau tot felul de documentare pe internet despre creşterea struţilor, aşa că s-au hotărât să-şi cumpere şi ei struţi, să facă altceva decât majoritatea fermierilor. Maria Tomşa, proprietara fermei, ne-a explicat: „Creştem struţi din 2015. Ideea i-a venit soţului meu. Uitându-se pe internet a văzut reportaje de la alţi crescători din ţară şi s-a hotărât că vrea să crească struţi. Toată lumea ţine viţei, oi, capre, vaci, dar el a spus că vrea să facă altceva. De la început ne-am gândit la idee ca la o afacere, dar în timp a devenit şi un hobby. Este greu de spus însă dacă e profitabilă ca afacere creşterea struţilor, pentru că e foarte greu cu piaţa de desfacere. De la struţ se foloseşte aproape tot: penele, pielea care e foarte valoroasă, din ea putându-se realiza tapiţerii la maşini, poşete, pantofi, curele. Spre exemplu, o pereche de pantofi din piele de struţ e 1.000 de euro! Partea proastă e că nu se prelucrează piele de struţ în ţară, deci o altă problemă cu desfacerea. Noi nu ne-am gândit, în prima fază, că unde o să ajungem, decât că vrem struţi. Şi asta am făcut! Acum s-a deschis la Sebeş – Alba un abator şi ce avem pentru abatorizare ducem acolo. În prezent, mai avem puţin peste 30 de struţi pentru abator, iar restul sunt familii. Avem 15 familii, care fac ouă, pe care le punem la incubator, după care ies puii. Femelele fac câte un ou la două-trei zile, şi perioada aceasta ţine trei-patru săptămâni, după care există o pauză de 10 zile. Perioadele reci opresc struţii din ouat. Acesta este primul an în care ei au intrat la noi pe ouat normal. Au făcut şi anul trecut, dar mai puţin. Acum în schimb, familiile s-au cam format. Dar până acum de profit nu se poate vorbi, că nu a existat, iar de pierderi ce să mai zic… Ei stau în grajduri, dar ies tot timpul afară, nu stau închişi nici măcar iarna. Primele 5 luni sunt mai grele, după aceea merg bine. Se mai pot şi accidenta, să-şi rupă piciorul, spre exemplu, dar în general cresc bine. Ca hrană, avem vreo 5 reţete la ei, diferenţiate pe vârstă, de când ies din ou şi până la maturitate. Se face furaj după acestea, care conţine cam toate elementele de care au ei nevoie: calciu, magneziu etc. Dar baza mâncării o reprezintă porumbul, grâul, ovăzul şi mai mănâncă lucernă tocată, verde pe perioada de vară. În anotimpul rece, le dăm siloz de porumb, de lucernă şi apă la discreţie”.

100 de euro costă un pui de o lună

Familia Tomşa a început cu 250 de pui de struţ în primul an, pe care au plătit o sumă considerabilă: „Primii struţi i-am achiziţionat tot din Sebeş. La o lună de zile costă 100 de euro un pui şi cântăreşte vreo 3 kg. Am început cu 250 de pui, dar nu toţi deodată, ci pe serii, însă atâţia am cumpărat în primul an. Avem acum micuţi ce tocmai ne-au ieşit din ouă de o săptămână. Noi ducem carnea la abatorul din Sebeş, iar ei au contract cu mai multe lanţuri de supermarketuri unde vând carnea pentru consum. Lumea cunoaşte carnea de struţ, ar şi consuma-o mai des, dar e scumpă! Deci tentaţi sunt o serie de oameni să o consume, însă fug de preţ. Un kilogram la noi costă 100 de lei, dar în magazin e şi mai scumpă! Un struţ matur poate ajunge la 32-34 de kilograme de carne, muşchi, pentru că el nu are piept, ci doar pulpele. Sigur că se poate consuma de la el şi gâtul care este o delicatesă dacă ştii să-l găteşti. De asemenea, ficatul este foarte mare, la fel şi pipota. Astea ajung până la 3 kg. Deci un struţ trece de 3.000 de lei. Carnea de struţ este în schimb foarte gustoasă şi are o serie de beneficii: conţine mult fier, calciu, nu are colesterol. Carnea este seacă, datorită lipsei de grăsimi, dar e foarte fragedă. E asemănătoare cu carnea de vită, dar nu are nicio legătură cu curcanul, însă la gust unii zic că seamănă cu carnea de căprioară. Eu nu am mâncat căprioară, deci nu pot să vă spun. Este o carne roşie, doar muşchi, iar aceştia sunt împărţiţi exact ca pe pulpa de viţel. Grătarul de struţ făcut în sânge se zice că-i medicament, însă carnea se poate găti oricum”, ne-a mai precizat doamna Maria.

Un ou ajunge şi la aproape 2 kg!

Şi ouăle sunt delicioase. Ele seamănă la gust cu cele de găină, dar sunt mult mai „light”. Cele care nu intră în incubator sunt vândute pentru consum şi pot ajunge până la aproape 2 kilograme: „Ouăle le punem la clocit pentru a ieşi pui, dar şi vindem din ele, pe cele care nu se pun la incubator. Au coaja mai albă, sau au anumite chestii pe suprafaţa lor care indică faptul că nu sunt potrivite pentru incubat. Însă cele destinate consumului se pot găti ca orice alt ou. Ele cântăresc de la 1,2 kg şi până la 1,8 kg! Mai gătesc şi eu ouă de struţ, dar dintr-unul mâncăm mulţi… Cu 100 de lei vindem oul cui doreşte. La gust, ouăle de struţ sunt asemănătoare cu cele de găină, dar mai uşoare la stomac, că nu conţin colesterol nici ele”, a conchis proprietara fermei.
Maria Tomşa lucrează împreună cu soţul ei, fiind ajutaţi de un îngrijitor pe care-l cunosc toate orătăniile. Singurul struţ care are un nume este şi cel care a fost primul adult adus în fermă şi îl cheamă Costel, ne mai spune mândră domna Maria.