În 16 iunie 2017, inginerul agronom Virgil Grobei a părăsit această lume, după o viaţă de 86 de ani. S-a născut în Vălenii Şomcutei, la 2 iunie 1931, într-o familie de intelectuali. A devenit agronom, în acele condiţii grele de după Al Doilea Război Mondial, cînd s-a făcut cooperativizarea forţată a agriculturii. Partidul a decis ca el să conducă sistemul de mecanizare a agriculturii cooperatiste din judeţul Maramureş, rezistînd zeci de ani în funcţia de mare responsabilitate de director al Trustului judeţean SMA, post sensibil, căci trebuia să umble ca pe muchie de cuţit, să fie şi un om între oameni (niciodată nu-şi sancţiona subalternii, ci doar îi mobiliza şi le dădea sarcini), dar să şi răspundă energic în faţa superiorilor de la judeţ, în principal la observaţiile prim-secretarului şi ale secretarului agricol. Virgil Grobei avea inteligenţa să împace capra şi varza, teoria cu practica, ideologia cu munca efectivă, respectul său major fiind pentru cei care „miros a motorină”, adică pentru lucrătorii pe tractor, cu aceştia se purta ca un prieten, îi cunoştea pe cei mai mulţi pe nume (erau o mie de tractorişti în judeţ), le strîngea mîna şi îi întreba de ce au nevoie ca să termine semănatul sau recoltatul la vreme. După Revoluţia din 1989, Virgil Grobei i-a susţinut pe directorii de SMA şi şefii de secţii de mecanizare care au participat la Programul de Privatizare în Masă, cum era pe atunci, iar apoi, după ce a constatat că practic nici un SMA n-a rezistat în faţa schimbărilor din agricultură, a iniţiat întîlnirea anuală a mecanizatorilor agricoli, desfăşurată pînă în anul 2016. Era sufletul reuniunii şi şi-a ţinut cuvîntul să o organizeze cîtă vreme va trăi… Acum, la un an de la moartea sa, foştii subalterni am vrea să ne întîlnim din nou, dar lipseşte cineva: directorul nostru, Virgil Grobei. Să-i fie ţărîna uşoară!
