Tocmai mă pregăteam în gând să-i trimit Irinei Petraş, la Cluj, un mesaj de pe coasta de est a Americii, cu un conţinut neverosimil. Ştiind că distinsul critic clujean gustă imaginaţia cu falduri. Doream să construiesc o situaţie imposibilă pentru mine. Adică, pe o stradă din Manhattan, m-am întâlnit cu celebrul scriitor american Philip Roth. Din opera căruia Irina a tradus romanul „Animal pe moarte”. N-am apucat să pun plicul la poşta din Wilmington că am aflat că Philip Roth a încetat din viaţă, la vârsta de 85 de ani.
Ştiam că este unul dintre cei mai mari scriitori americani, că este laureat al Premiului Pulitzer, observator lucid al societăţii americane. S-a născut la Newark în 1933 şi a fost menţionat câţiva ani cu regularitate drept posibil câştigător al Nobelului pentru Literatură. Dar nu l-a obţinut niciodată. Părinţii lui au venit în America din Galiţia. Tatăl a fost agent de asigurări. Şi-a luat licenţa şi masteratul în literatură engleză, la Universitatea din Chicago. A predat Literatură comparată la Universitatea din Pennsylvania şi la Hunter College din New York. Cariera lui de scriitor a fost prolifică, publicând câte un roman la aproape fiecare doi ani. L-a preocupat condiţia evreului american, multe din romanele sale având tentă autobiografică. A scris şi despre problema puterii, a relaţiilor umane, într-o societate cu cearcăne de disperare.
M-am apropiat de romanele lui Philip Roth, apărute la Editura Polirom, atras de ţesătura popularităţii, dar şi să ştiu cine sta la uşa Premiului Nobel de atâţia ani. Aşa că pentru scriitor, Premiul Academiei din Stockholm a devenit o elegie. Cum este, din păcate, şi pentru literatura română. Am observat că s-a născut în acelaşi an cu Nichita Stănescu, şi el pe lista cu nominalizări.
Romanul „Pata umană” urmăreşte destinul unui profesor de limbi clasice, acuzat că ar fi făcut acuzaţii rasiste la adresa studenţilor săi. Decât să facă public secretul care l-ar putea dezvinovăţi, profesorul preferă să demisioneze în timp ce afacerea Lewinski ţinea primele pagini ale revistelor. Un scriitor, prieten al profesorului, descoperă în spatele vieţii aşezate un trecut misterios şi un prezent tulburător. Asumarea unei false identităţi evreieşti şi relaţia cu Faunla, femeie de serviciu, cu treizeci de ani mai tânără decât el. Romanul a fost ecranizat de Robert Benton, cu Anthony Hopkins şi Nicole Kidman, în roluri principale. Roth creează o frescă a vieţii americane de la sfârşitul secolului trecut, judecă aspru superficialitatea, precum şi puritanismul american din declaraţii, dar nu şi în conduita reală a conaţionalilor săi. Nu iartă nici aroganţa europenilor, deşi are prieteni în Europa. De la Milan Kundera, la Norman Manea. Ultimul, scriitor de origine română, fiind bun prieten cu Roth. Şi-au promis să fie împreună şi în cimitirul interconfesional de la Bard College.
„Animal pe moarte”, romanul tradus de Irina Petraş, pune în scenă relaţia dintre un profesor de literatură, în vârstă, şi o tânără exotică. El brodează astfel o naraţiune profundă pe marginea ideii unei legături puternice între Eros şi moarte. Şi acest roman a fost ecranizat, cu Penelope Cruz în rolul principal. „Complotul împotriva Americii este, probabil, „cea mai bună şi cea mai controversată carte a lui Roth” (Washington Post). El imaginează un scenariu înfricoşător, care ar fi schimbat complet istoria lumii în cea de-a doua jumătate a secolului trecut. În 1940, faimosul aviator Lindbergh îl învinge în campania prezidenţială pe F.D. Roosvelt cu o majoritate zdrobitoare de voturi. Evreii din America sunt îngroziţi. Sunt învinuiţi că au împins America într-un război inutil cu Germania. Închipuitul preşedinte negociază un acord cu Hitler. Pentru un milion de familii evreieşti din America, inclusiv cea a naratorului, coşmarul începuse. Este romanul rătăcirilor omeneşti.
Roth este şi un scriitor de atitudine. Spune despre actualul preşedinte că este „un ignorant cu un vocabular de 77 de cuvinte, capabil să facă pagube uriaşe Statelor Unite”. Cărţile lui Roth au primit Premiul Societăţii Istoricilor Americani. Mircea Cărtărescu numeşte moartea lui Roth „încă una dintre marile catastrofe prin care trece literatura azi”. Spun confraţii lui că rămâne un colos ignorat de Premiul Nobel.
