Printre pomi înfloriţi, jurnalistul, profesorul, scriitorul, poetul şi omul de cultură ŞTEFAN BELLU a trecut la poporul stelar. A lăsat în urma sa o operă jurnalistică şi amintiri de neuitat pentru noi. Îl regretăm şi-l pomenim cu toţii, prieteni şi colaboratori. Am primit cu tristeţe vestea încetării din viaţă a distinsului om de presă. Plecarea dintre noi a unui om valoros este o pierdere şi o durere. Rar întîlneşti oameni de presă de o asemenea discreţie, moderaţie şi eleganţă în lumea agitată a jurnaliştilor. Foarte important este să citeşti un ziar cu sentimentul că eşti informat cu bună-credinţă şi profesionalism. Spirit deschis, profesionist onest şi ferm, Ştefan Bellu a promovat jurnalismul demn, în slujba oamenilor. Prin moartea lui Ştefan Bellu, presa maramureşeană pierde un model pentru tinerii jurnalişti. A fost, într-o lume pestriţă şi zbuciumată, un ziarist de echilibru, al cărui orizont cultural larg s-a răsfrînt şi asupra articolelor şi a cărţilor publicate. Într-o lume frămîntată, a adus armonie. Îmi voi aminti de Ştefan Bellu (Bel) ca despre un gentilom al presei. Sîntem alături de familia îndoliată. Veşnică rămîie a sa amintire!
A plecat în veşnicie un jurnalist-poet
S-a născut în 9 iunie 1939 în satul Cufoaia. A urmat Facultatea de filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Revine pe meleagurile natale, unde este ziarist la Pentru Socialism şi Graiul Maramureşului, apoi redactor-şef adjunct al revistei PRO UNIONE. Împreună cu Augustin Cozmuţa, Ştefan Bellu editează suplimentul „Maramureş”, care va suplini lipsa unei reviste de cultură în judeţ. De asemenea, este preşedinte al Cenaclului literar „Arta” din Baia Mare, unde l-am şi cunoscut. S-a ocupat mult de readucerea în actualitate a poetului Ion Şiugariu din Băiţa, mort pe front în Cehoslovacia: „Un poet căzut în război”, Baia Mare, 1975, cu o prefaţă de Laurenţiu Fulga, ediţia a II-a: „Ion Şiugariu, poet şi critic literar”, Ed. Gutinul, 2004. Scrie o istorie a rezistenţei anticomuniste, publicată în anul 1993: Pădurea răzvrătită, şi o alta, Triunghiul morţii: Baia Sprie – Nistru – Cavnic, 1950-1955. Publică şi un volum de poeme : Sub cer voievodal, editura Eurotip, 2011.
Ştefan Jurcă
