(9 iunie 1939 – 28 aprilie 2018)
Ştefan Bellu s-a născut în satul Cufoaia de lîngă Tîrgu Lăpuş. A absolvit Şcoala Pedagogică din Gherla şi Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. A fost redactor al ziarului „Pentru Socialism”, iar după 1989 a fost jurnalist al cotidianului „Graiul Maramureşului”. Împreună cu Augustin Cozmuţa, a editat suplimentul cultural „Maramureşul”. A fost preşedintele Cenaclului literar „Arta” din Baia Mare. Prima sa poezie a apărut în 1958, în revista Albina, cu titlul „Pămînt natal”. A colaborat cu poezie la revistele de cultură ale vremii: Familia, Astra, Almanahul literar, Tribuna, Măiastra.
A debutat editorial cu cartea de istorie literară „Ion Şiugariu – un poet căzut în război”, în anul 1975, volumul fiind comentat de V.R. Ghenceanu, Mircea Moga, Miron Blaga şi M. Seineanu. „Pădurea răzvrătită”, mărturii ale rezistenţei anticomuniste, o istorie veridică a rezistenţei româneşti, a apărut în 1993, la editura Gutinul din Baia Mare, cuprinzînd articole şi interviuri cu şi despre maramureşeni care s-au opus regimului comunist. Cartea a fost analizată de Ion M. Mihai, Ion Burnar, I. Brumaru. A apărut în mai multe ediţii.
Ştefan Bellu a avut o activitatea publicistică remarcabilă, mai ales în domeniul istoric şi literar, numele său fiind legat de publicaţiile maramureşene din perioada 1960-2000, dar şi după pensionare a fost activ pe plan editorial, făcînd parte din gruparea „Pro Unione”. Şi-a dedicat viaţa scrisului frumos şi comunităţii istorice, pentru care a realizat articole şi editoriale durabile. A fost un altruist, dedicîndu-se unor idei în care credea: nemurirea poeziei lui Ion Şiugariu, dreptatea socială prin prisma lui Ilie Lazăr; descoperirea suferinţelor îndurate de deţinuţii politic în „triunghiul morţii ” Baia Sprie – Nistru – Cavnic şi în „închisoarea morţii” din Sighet. A „reabilitat” partizani precum Blidaru. Paşca, Frunzilă… Bun cunoscător al istoriei, Ştefan Bellu rămîne ziaristul cronicar al celor pe care regimul comunist i-a persecutat.
Dacă viaţa şi moartea sînt legate una de alta, Ştefan Bellu are acum apărători ce mărturisesc despre acest om cu suflet sensibil, aflat mereu în partea dreaptă a lumii: articolele şi cărţile sale rămîn în biblioteci, material documentar pentru cei care vor să cunoască adevărul întreg.
Dumnezeu să-l odihnească în pace! Transmitem condoleanţe familiei îndoliate!
Redacţia Graiul Maramureşului
