„Dăruirea mea este maximă, ajut prin puterea exemplului” (Vladimir Bardai)

Vladimir Bardai este un tânăr cu care comunitatea rromă din judeţ se mândreşte enorm. La cei 27 de ani ai săi, Vladimir deja şi-a început studiul doctoral, iar în paralel lucrează la o carte despre istoria poporului său. El este cunoscut şi ca un activ voluntar al asociaţiei „Young Roma” Maramureş, al cărei preşedinte este din anul 2017. Se descrie ca un tânăr disciplinat şi vertical, cea mai mare năzuinţă a sa fiind aceea de a contribui constant la evoluţia în bine a comunităţii sale.

• reprezentant al tinerilor rromi la evenimente internaţionale

Reporter: Zilele trecute te-ai aflat la Oradea, la o conferinţă internaţională organizată cu prilejul Zilei Dezrobirii Rromilor. Care a fost agenda evenimentului?
Vladimir BARDAI: Plecarea la Oradea a fost un moment de coeziune şi team-building pentru membrii asociaţiei “Young Roma” Maramureş. Am fost însoţit de către colegii din asociaţie, de membrii celor patru grupuri de iniţiativă din comunităţile municipiului Baia Mare (Craica, Cuprom, Ferneziu şi Pirită). Agenda întâlnirii a fost una vastă, iar invitat special a fost Ronnie Matthew Harris, din Statele Unite ale Americii, care a vorbit despre efectele sclaviei afro-americanilor raportate la efectele sclaviei rromilor în Principatele Române şi despre efectele sclaviei moderne din Europa şi SUA. Au fost diseminate soluţii şi bune practici pentru comunităţile defavorizate de la nivel naţional.
R.: Eşti un exponent de bază al asociaţiei „Young Roma” Maramureş. De cât timp faci voluntariat?
V.B.: Sunt voluntar din 2006, când am cunoscut-o pe Loredana Mihaly, la acel moment profesor de limba rromanii la Şcoala gimnazială “Vasile Alecsandri” din Baia Mare. De atunci, am participat la toate întâlnirile şi acţiunile demarate de acest ONG. Odată cu trecerea timpului, am început să particip şi la sesiuni de instruire în ţară şi străinătate. Am reprezentat tinerii rromi din România la evenimente marcante în afara graniţelor: Bruxelles, 2010 – Comisia Europeană, Islanda, 2015 – promovarea valorilor culturale, a muzicii şi dansului rrom maramureşean. Datorită faptului că am fost considerat cel mai activ voluntar din asociaţie, am fost nominalizat patru ani la rând la Gala Voluntarilor Maramureşeni. Rezultatele cele mai vizibile ale ONG-ului sunt tinerii cu care mă pot mândri, care au lucrat şi se află sub îndrumarea mea, îşi continuă studiile şi îşi asumă identitatea etnică prin intermediul faptului că fac voluntariat în comunităţile sărace ale oraşului Baia Mare. Din 2017, sunt şi preşedintele asociaţiei.

• inginer mecanic la o firmă din Baia Mare

R.: Care sunt proiectele semnificative la care ai luat parte?
V.B.: Printre cele mai importante proiecte la care am luat parte sunt: „Living Conditions” – a vizat comunităţile sărace din judeţele Maramureş şi Satu Mare, iar în cadrul acestui proiect am fost facilitator comunitar în Cuprom şi Horea 46; „Me som rom” – spectacol susţinut cu prilejul Zilei Internaţionale a Rromilor (8 aprilie), în cadrul evenimentului (coordonat de mine) au avut loc prezentări de modă şi momente artistice; „Educaţie şi civilizaţie fără etnie” – a vizat şcolile în care învaţă elevii de etnie rromă, rolul meu fiind de persoană-resursă pentru scrierea şi implementarea proiectului; „Responsabilitate socială pentru părinţii rromi şi unităţile şcolare din Baia Mare” – a urmărit organizarea de întâlniri cu părinţii elevilor de etnie rromă şi ne­rromă din licee şi şcoli în vederea spargerii barierelor etnice şi crearea unei legături sustenabile; „Barvale Terne” – a avut acţiuni diverse: sesiuni de cultură, istorie-dogme-tradiţii, handmade, iar eu am fost coordonator de proiect.
R.: Te bucuri de reuşite şi în plan personal, lucrând ca inginer mecanic la o firmă din Baia Mare. Ce presupune postul tău?
V.B.: Sunt absolvent de Inginerie Economică în domeniul Mecanic al Centrului Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Inginerie. Din iulie 2015, mi-am început activitatea ca şi inginer mecanic la firma SC. Ramira. SA, în cadrul departamentului tehnic-comercial. Meseria de inginer este frumoasă, dar complexă, e nevoie de perspicacitate, perseverenţă, gândire obiectivă , rapiditate şi coerenţă în luarea deciziilor de ordin tehnic. Postul meu presupune: pregătirea şi lansarea în fabricaţie a dispozitivelor ofertate, urmărirea, controlul şi soluţionarea problemelor de ordin tehnic, ofertarea, calcularea şi raportarea preţurilor dispozitivelor către beneficiarii de proiect.

• „sper ca, până la finalul cărţii, să ajung şi în India”

R.: Comunitatea din care faci parte se mândreşte cu faptul că îţi continui studiile, fiind în prezent doctorand în Inginerie Mecanică şi Mecatronică. La ce universitate studiezi?
V.B.: Sunt doctorand în anul I la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, domeniul Inginerie şi Mecatronică, cu următoarea temă: “Optimizarea procesului de fabricaţie bazat pe tehnologia de grup”. Activitatea mea de cercetare este la început, dar pot spune că este laborioasă şi cuprinde sute de ore de cercetare şi studiu amănunţit asupra temei menţionate.
R.: De asemenea, am aflat că lucrezi la o carte despre istoria rromilor. Ne poţi da detalii?
V.B.: Studiul istoriei, culturii, tradiţiilor şi dogmelor etniei rrome este pasiunea mea şi o pot numi a doua arie de cercetare, după cea din Inginerie. Lucrez la o carte despre viaţa rromilor în trecut şi prezent, alături de prof. drd. Florentina Baciu, de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Baia Mare. Cartea va fi structurată pe câteva domenii majore de cercetare, cum ar fi: istorie rromă (exodul, atestare documentară), perioada de sclavie corelată cu sclavia modernă, valorile tradiţionale versus modernismul comunităţii, Holocaust şi eugenism, teatrul rromilor, dogme, cutume şi stigmat cultural. Abordarea lucrării va cuprinde şi situaţia comunităţilor rrome de la nivel naţional. Cercetarea implică munca mea de peste 10 ani cu comunităţile sărace şi minoritatea romă, dar voi face cercetare şi în alte comunităţi tradiţionale din ţară. Sper ca, până la finalul cărţii, să ajung şi în India.

• „imaginea rromilor este una catastrofală la nivel naţional şi, implicit, local”

R.: Cum te simţi ştiind că eşti un exemplu pentru cei din familia ta, pentru comunitate?
V.B.: Faptul că cei din familia mea mă consideră cel mai deştept din tot arborele genealogic nu face altceva decât să mă motiveze şi mai mult să merg mai departe, comunitatea din jurul meu mă respectă şi mă dă exemplu. Tinerii din ONG şi cei din comunităţi care vin la acţiunile noastre văd în mine un exemplu de reuşită, bună practică şi conduită.
R.: Care e impresia ta generală despre minoritatea rromă din judeţ? Cum poţi ajuta tu şi cei în măsură să îmbunătăţiţi imaginea, dar mai ales viaţa rromilor?
V.B.: La nivel judeţean, rromii se află în perioada cea mai neagră de după abolirea scalviei (1856). După 500 de ani de sclavie, Holocaust şi Comunism, rezultatul este cel pe care îl vedem zi de zi în jurul nostru: o comunitate săracă, needucată şi cu oportunităţi reduse care resimte, şi în prezent, efectele sclaviei. Schimbările în bine ale comunităţii rrome au apărut în momentul în care noi, ca şi asociaţie, am început să demarăm activităţi în comunităţile sărace. A fost şi este un proces anevoios. Loredana Mihaly a pornit mişcarea rromă din oraşul nostru, iar eu am menirea de a forma noi generaţii de tineri rromi educaţi care să continuie munca începută de noi. După părerea mea, imaginea rromilor este una catastrofală la nivel naţional şi, implicit, local. Mediul ONG face diverse acţiuni menite să faciliteze procesul de comunicare şi relaţionare între rromi şi nerromi, dar, după cum am precizat la multe întâlniri, problema nu este la noi, ci la oamenii de rând. Dăruirea mea este maximă, ajut prin puterea exemplului şi, nu în ultimul rând, prin intermediul expertizei pe care o am în dezvoltare. Viaţa rromilor se va îmbunătăţi considerabil când vom începe să fim recunoscuţi ca şi naţiune. Reforma şi restructurarea mişcării rrome la nivel naţional va veni odată cu ieşirea comunităţilor tradiţionale din sevrajul istoric în care se află de la abolirea sclaviei.