Viorica Buda, lucrător comercial, născută în mediul rural, satul Ungureni, comuna Cupşeni, de mai mulţi ani statornicită la Tg. Lăpuş, este o cunoscătoare desăvîrşită a datinilor, obiceiurilor şi tradiţiilor populare din zonă. Am discutat în mod special despre costumul popular tradiţional, autentic, de mare valoare etnografică ce se păstrează cu sfinţenie din moşi strămoşi. Ne-am axat însă, pe o latură mai puţin abordată de către etno-folcloriştii români: confecţionarea trăistuţelor. În acest context, Viorica Buda este specialistă alături de mama sa. Viorica ne-a spus, printre altele: “De la bunica şi mama mea, am învăţat să torc şi să lucrez la războiul de ţesut (teară). Noi ţesem pănura pentru trăişti la Ungureni, iar eu trebuie să le asamblez la Tg. Lăpuş”. Trăistuţele, „tăşcuţe” cum se mai numesc în limbaj popular, cu accesorii nelipsite ale costumelor populare ţărăneşti, sînt utilizate de femeile de la ţară pe post de poşetă, de sacoşă, în trăişti şi desagi ce duce mîncarea şi darurile cînd se fac Moşii şi se pomenesc morţii la biserică şi nu în ultimul rînd la înmormîntări, unde trăistuţele se împart la toţi participanţii la slujbă. Predomină culorile alb, albastru, verde, roşu şi negru. Traista ţărănească confecţionată din lînă de oaie, spălată şi toarsă, colorată natural, sînt specifice zonei Lăpuş. Pe lîngă lînă, în confecţionarea lor se mai folosec PNA, poliester şi acril. Au dimensiuni diferite, la care se adaugă baierul împletit, pe care femeile îl pun pe umăr.
