Şi în acest an, preotul greco-catolic Mihai Horţ – paroh în localitatea sătmăreană Borleşti, dar originar din Baia Mare – se ocupă de buna orânduire a pelerinajului „În braţele Mariei”, a cărui destinaţie este urbea franceză Lourdes, binecunoscută în întreaga lume pentru vindecările miraculoase – trupeşti, dar în special sufleteşti. Pelerinii care îl vor însoţi pe părintele Horţ, majoritatea din Baia Mare, se vor bucura de o călătorie reconfortantă, urmînd ca în oraşul de la poalele munţilor Pirinei să descopere o atmosferă spirituală neasemuită, amprentată în 2018 de împlinirea a 160 de ani de la prima apariţie a Sfintei Fecioare în faţa tinerei Bernadette în apropiere de Grotta Massabielle.
Un drum pe jos cu pelerinii până în Bartres
Reporter: Cât va dura acest pelerinaj şi ce program aţi gândit?
Pr. Mihai HORŢ: Da, mergem şi anul acesta la Lourdes, cu sufletele vibrând de emoţie, emoţia întâlnirii cu Mama noastră cerească, Maria. Pelerinajul se va desfăşura în perioada 17-28 iunie. Ca în fiecare an, vom avea două cazări în Italia (cu mic-dejun inclus), vom vizita Veneţia, Padova (unde avem programată Sfânta Liturghie în data de 19 iunie, la ora 11), iar la Lourdes vom avea şapte zile de cazare cu trei mese pe zi. În sanctuar, vom avea program comun zilnic: Sfânta Liturghie, Calea Crucii, Binecuvântarea Euharistică (Procesiune cu Sfântul Sacrament), Rozariul (Procesiunea cu lumânări). Totodată, vom fi doi preoţi disponibili mereu pentru asistenţă spirituală.
R.: Planificaţi, de asemenea, activităţi aparte pentru participanţi?
Pr. M.H.: Ca element de noutate, anul acesta intenţionez să fac un drum pe jos cu pelerinii (patru kilometri), de la Lourdes la Bartres, localitatea în care Sfânta Bernadetta a ajuns în grija unei dădace (mama sa fiind rănită într-un accident şi neputând-o alăpta). La Bartres, vom vizita stâna unde a lucrat Bernadetta şi biserica unde mergea în fiecare duminică (aceasta are ca hram Sfântul Ioan Botezătorul), unde avem programată Sfânta Liturghie pentru pelerinii noştri.
Fiecare minut, unic
R.: Aţi început pregătirile pentru pelerinaj?
Pr. M.H.: Pregătirile sunt aproape gata. Vom merge cu un autocar modern, fabricaţie 2018. Avem un grup de 61 de pelerini din toată ţara, ca de obicei. Cei mai mulţi sunt din Baia Mare, desigur, dar avem pelerini şi din: Baia Sprie, Satu Mare, Oradea, Cluj-Napoca, Deva, Bucureşti, Bacău.
R.: Care e atmosfera pe care o regăsiţi în fiecare an la Lourdes?
Pr. M.H.: Programul este, în sine, de fiecare dată unul deosebit. Irepetabil. Fiecare minut este unic la Lourdes. Chiar şi pentru mine, care merg acolo a zecea oară, este mereu ceva nou, ceva sublim şi impresionant. Plus că, la fiecare pelerinaj, avem parte de câte un miracol, mai mare sau mai mic, o vindecare fizică parţială sau totală, mai mulţi copii veniţi pe lume ca daruri speciale, din părinţi care nu mai sperau să aibă vreodată copii, ca să nu mai vorbim de sutele de vindecări spirituale, de treziri din somn, un somn al vieţii din care nu ne place să fim treziţi, obişnuiţi fiind că „merge şi aşa”, fără implicare, fără empatie, fără iubire. De la Lourdes nimeni nu pleacă acasă acelaşi om care a venit, nu pleacă neatins, nebinecuvântat. Aceasta este atingerea mamei noastre cereşti, Preacurata Fecioară Maria. În acest an, mottoul sanctuarului de la Lourdes este: „Faceţi tot ce vă va spune!” (îndemnul Mariei la nunta din Cana, unde Isus transformă apa în vin).
„În alte părţi se geme, se plânge, se strigă, se blestemă.
La Lourdes se cântă, se caută”
R.: Ce fel de miracole caută oamenii în acest loc?
Pr. M.H.: La Lourdes sosesc anual un milion de pelerini. An de an, numărul creşte, deci cred că putem vorbi de recorduri în fiecare an. Biroul medical de constatări de la Lourdes – înfiinţat în 1882 şi format din medici din peste 30 de ţări şi în care intră nu numai medici catolici, dar şi evrei, protestanţi, indieni, atei – din zecile de mii de cazuri de vindecări studiate, a admis că miraculoase sunt 1.200 de cazuri, iar autorităţile bisericeşti, dând dovadă de o severitate nejustificată, au admis numai 69. Un scriitor italian, Michel Favero, spune: “De mai mulţi ani, merg la Lourdes şi văd mereu acelaşi imens spectacol: durerea care caută. În alte părţi se geme, se plânge, se strigă, se blestemă. La Lourdes se cântă, se caută. Vindecările trupeşti sunt rare la Lourdes, dar fiecărei vindecări trupeşti îi corespunde un milion de vindecări care se petrec în sufletele şi inimile oamenilor (…) Sunt convertirile la credinţă şi apoi sunt minunile resemnării la voinţa lui Dumnezeu, convingerea pe care o întipăreşte Fecioara, în inimile bolnavilor, că ei nu sunt inutili pe lume, că nu suferă în zadar, că suferinţele lor unite cu ale lui Cristos au o valoare infinită pentru mântuirea lor şi pentru mântuirea lumii, că ei, pe plan supranatural, sunt mai valoroşi decât cei sănătoşi. De aceea, bolnavii se întorc de la Lourdes cu bucuria, seninătatea şi speranţa în inimă”.
