Ziua de 24 ianuarie are o puternică semnificaţie pentru toţi românii, fiind primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Anul acesta, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire ce a avut loc în 1918 în Alba Iulia, trebuie să ne amintim şi de oamenii şi evenimentele ce au contribuit la împlinirea acestui ”vis de veacuri al românilor”, iar Alexandru Ioan Cuza şi Mica Unire merită o atenţie deosebită.
Ce este pentru noi, acum, evenimentul din 24 ianuarie 1859? O lecţie de istorie a acestui neam! De aceea, Muzeul de Istorie şi Etnografie Vişeu de Sus (muzeograf Iuliu Copândean, custode Maria Bocsok) a decis că cea mai bună modalitate de a sărbători această zi este printr-o lecţie de istorie. O lecţie de istorie cu prezentare de materiale multimedia despre viaţa şi domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
La activitatea organizată de muzeograful Iuliu Copândean au participat elevii clasei a VIII-a B de la Şcoala Gimnazială Nr. 7 Vişeu de Sus, împreună cu prof. Axenia Hapca. Muzeograful le-a prezentat contextul istoric care a dus la evenimentele din 24 ianuarie, principalele reforme, dar şi aspecte privind moştenirea lui Cuza şi monumente ce îi cinstesc amintirea.
În 24 ianuarie 1859, a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române, un act de voinţă politică a celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească. La 5 ianuarie 1859, în Moldova, Adunarea electivă formată din 48 de deputaţi l-a ales în unanimitate ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, şeful partidei unioniştilor moldoveni. În şedinţa din 24 ianuarie 1859, deputatul Vasile Boerescu a propus candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost votat în unanimitate, stârnind mânia Porţii Otomane şi a Austriei, care au considerat alegerea drept o încălcare a Convenţiei de la Paris, însă în textul actului nu se prevedea ca domnii aleşi în cele două Principate să fie persoane distincte. Astfel, Cuza a devenit domnitor al celor două principate, iar unirea lor a fost recunoscută de către marile puteri pe parcursul domniei sale.
Marele merit al lui Cuza a fost că a reuşit să aducă recunoaşterea internaţională a Unirii Principatelor Române. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deşi scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoaşterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României şi al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituţii româneşti, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară, a învăţământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.
Lecţia de istorie s-a încheiat cu versurile pe care Victor Eftimiu i le-a închinat domnitorului în poezia ”Alexandru Ioan Cuza”:
“Nu-i an să nu sărbătorim Unirea/ Ce ne-a umplut poporul de podoabe.
Poporul tot îţi cântă pomenirea/ Mărite, prea cinstite pârcălabe!”
