La 7 ianuarie 2018, s-a prăznuit Crăciunul pe stil vechi de către zeci de mii de ucraineni din Maramureş şi din Bucovina. Aşadar, în timp ce pentru cei mai mulţi dintre locuitorii României, peste sărbătorile de iarnă, Crăciunul, Anul Nou şi Boboteaza „s-a tras cortina”, pentru ucraineni, abia la 7 ianuarie 2018 au început. În aceste comunităţi, vechile tradiţii se păstrează cu sfinţenie. În acest an, ei au prăznuit Crăciunul pe stil vechi ca moşii şi strămoşii lor. Din informaţiile pe care ni le-a oferit Ioan Dialog, ucrainean, căsătorit în satul Poiana Botizii, comuna Băiuţ – am aflat despre cele mai practicate datini şi obiceiuri de Crăciun pe stil vechi dintr-o parte a judeţului nostru. Iată doar cîteva: „Did Moroz”. Potrivit tradiţiei ucrainene, cel care oferă daruri copiilor din comunităţile ucrainene este Did Moroz. Acesta este un bătrîn cu haine albastre care vine cu o troika, adică o sanie trasă de trei reni. Personajul provine din mitologia precreştină a vechilor slavi şi era considerat drept vrăjitorul iernii. Did Moroz înseamnă Moşul Îngheţat. “Porţi furate la miezul nopţii”. Pentru ca trecerea anului să fie liberă, am consemnat şi obiceiuri din noaptea dintre ani care vorbesc despre semnificaţii precum înnoirea, purificarea, alungarea spiritelor rele ori sporirea roadelor şi alungarea bolilor. În noaptea de Anul Nou se îngroapă anul vechi. Se sting luminile şi se trag clopotele. S-a pocnit din bice, brondoşii s-au scuturat ca să purifice spaţiul, pentru că se trece dintr-un an în altul. Toate acestea au rolul de purificare. În această noapte se fură porţile, pentru că poarta eliberează un spaţiu, pentru ca trecerea anului să fie liberă. “Masa pe paie”. Un alt obicei care aduce aminte de scena Naşterii Domnului în iesle este punerea paielor în case. Ele sînt aşternute pe podea unde întreaga familie serveşte masa de Ajun. Unii pregătesc pentru Crăciun un soi de cozonaci speciali, numiţi baigli, cu mac sau cu nucă, iar bărbaţii servesc şliboviţă sau răchie, dar şi vin. O sărbătoare a bucuriei şi a revederii. Praznicul religios este aşteptat cu mare interes de ucrainenii din Maramureş. Tocmai de aceea, toate tradiţiile sînt respectate cu mare stricteţe. În Ajunul Crăciunului merg la colindat doar copiii, de după-amiază pînă seara. Apoi se merge la biserică, la slujbele religioase care ţin trei ore. Se interpretează colinde moştenite din străbuni. De Crăciun, masa se serveşte de abia în ziua de Crăciun, iar de pe masă nu trebuie să lipsească prăjiturile sau vinul. De asemenea, se aşază sare în cele patru colţuri ale mesei pentru a îndepărta duhurile rele. Se merge la colindat din casă în casă la prieteni şi rudenii. Este o sărbătoare a bucuriei şi a revederii. Lumînări aprinse în case. În Ajunul Crăciunului pe stil vechi în satele ucrainene, oamenii confecţionează tradiţionalul “Diduh”, care este un snop de grîu ce simbolizează vechile şi bogatele culturi de grîu ale Ucrainei, considerate aducătoare de viaţă. În traducere, “Diduh” înseamnă “spiritul bunicului” şi face referinţă la strămoşii familiei. Oamenii cred că de Crăciun pot atrage bani în casă, iar pentru a face acest lucru, trebuie să-i servească pe musafiri cu cele mai bune feluri de mîncare. Se spune că, pentru masa de Crăciun, oamenii nu trebuie să îmbrace haine vechi, deoarece acestea aduc ghinion în noul an. În plus, de Crăciun, în casă trebuie să fie aprinse zeci de lumînări, pentru că, astfel, se umple locuinţa de căldură. În casele ucrainenilor din judeţul nostru, bărbaţii au legat cele patru picioare ale meselor de Crăciun cu lanţuri. Apoi, după masă, au aşezat un legănel în care au pus fîn şi o păpuşă, aceasta simbolizează faptul ca răufăcătorii să nu se atingă de Pruncul nou-născut. Apoi, gospodinele, ajutate de către soţii lor, au pregătit 12 feluri de mîncăruri tradiţionale de post, precum: două feluri de de ciuperci cărora acolo li se spune „vrabianca”, fasole care a fost uscată vara, găluşte cu nucă, mămăligă, cartofi, dar şi varză murată. Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat n-au lipsit din nicio gospodărie. Bărbaţii s-au îngrijit de băuturi. Nu a lipsit horinca de prune, mere, pere. Oamenii din satele judeţului nostru au avut grijă să cumpere din vreme şi vin auriu, adus de pe văile Tîrnavelor şi Mureşului. Cele 12 feluri de mîncare îi simbolizează pe cei 12 Apostoli şi mai simbolizează cele 12 luni ale anului.