• Idei pentru cei care vor construcţii cu specific local •
Realitatea e una sumbră în ce priveşte arhitectura tradiţională din satele maramureşene. Arhitecţii maramureşeni observă o mică schimbare la nivel de mentalitate şi speră că oamenii vor înţelege că trebuie să evite construcţiile haotice, inspirate din stilul occidental care nu are nimic în comun cu specificul locului. În acest sens, Consiliul Judeţean Maramureş în colaborare cu Uniunea Arhitecţilor din România, a demarat un concurs referitor la Planul de revitalizare a satului maramureşean. Lucrările cu proiectele de case concepute în cadrul competiţiei pot fi admirate la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare.
Proiecte tehnice pe cheltuiala CJ
“Concursul face parte din planul de revitalizare a satului maramureşean prin care s-au dorit mai multe lucruri. Unul din ele este acela de conştientizare a locuitorilor din Maramureş cu privire la valoarea patrimoniului moştenit şi al doilea de a-i determina să construiască în concordanţă cu arhitectura tradiţională pentru a o respecta şi pentru a da valoare satului. Se doreşte realizarea unor proiecte de locuinţă cu specific tradiţional, dar cu materiale şi tehnologii moderne”, a declarat arhitectul-şef al Consiliului Judeţean Maramureş, George Lazăr. În cadrul expoziţiei, pot fi admirate 21 de lucrări. Pentru cinci dintre ele se vor realiza proiecte tehnice pe cheltuiala Consiliului Judeţean, iar beneficiarii acestora vor avea cheltuieli mai mici cu construirea unei case bazate pe aceste proiecte. “Pot fi văzute circa 21 de lucrări din care au fost selectate 5 pentru care se vor întocmi proiecte tehnice pe care publicul interesat le poate utiliza pentru viitoarele case pe care şi le vor putea construi în teritoriul studiat, respectiv Valea Marei, Cosăului şi Izei. Beneficiarii vor avea avantaje prin faptul că aceste proiecte vor fi achiziţionate de CJ şi astfel costurile cu proiectarea vor fi mult diminuate”, a spus arhitecta Oxana Crăciun.
„Exerciţiu pentru arhitecţi”
Participanţii la concurs au avut la dispoziţie o lună să-şi finalizeze lucrările. Juriul a fost compus din cinci membri: Oksana Florescu, arhitect, Alexandru Băban, etnograful Janeta Ciocan, arhitect Vasile Mândruţ şi George Lazăr, arhitectul-şef al CJ Maramureş. În competiţie s-a implicat şi arhitecta Laura Zaharie, care este preocupată de construcţia de case tradiţionale în stil local. “M-am implicat în concurs, deoarece este un proiect de suflet al meu. Ideea de a gândi case tradiţionale româneşti în stil local mă preocupă de foarte mult timp. Am participat cu două căsuţe, la categoria case mari, case mici. Este şi un bun exerciţiu prin care arhitecţii participanţi la concurs încearcă să găsească cu acel instrument de lucru de curând apărut, Ghidul de arhitectură pentru încadrarea în specificul local gândit, conceput, lucrat de grupul de lucru rural din cadrul Uniunii Arhitecţilor din România. Pe zona Maramureş, avem un grup format din 4 arhitecţi. Am gândit 4 ghiduri, câte unul pentru fiecare zonă etnografică. Cu ocazia acestei iniţiative, CJ şi UAR vor tipări aceste ghiduri. Finalitatea trebuie să fie implementarea ghidurilor şi implicit a caselor rezultate din acest concurs în satele din Maramureş. Acolo văd eu că este provocarea cea mai mare”, a precizat Laura Zaharie.
Între realitatea sumbră şi speranţă
Arhitecţii maramureşeni recunosc că realitatea nu e una încurajatoare pentru stilul architectural tradiţional în satele din judeţ. Există însă speranţa că lucrurile se vor schimba. “Există un viitor, dar trebuie foarte bine să înţeleagă oamenii că fără ei nu putem face nimic. Degeaba ne dorim noi sau CJ sau Ministerul Culturii dacă dânşii nu realizează că ceea ce mai au în curte e pe cale de dispariţie şi ceea ce înlocuiesc trebuie să fie cel puţin de aceeaşi valoare cu ce au avut”, a punctat Oxana Crăciun, arhitect, membru în consiliul teritorial al UAR din regiunea de Nord-Vest. La rândul său, arhitecta Laura Zaharie spune că “realitatea este destul de urâtă. O mică rază de lumină observ. Deja sunt mici pensiuni care încearcă să urmărească tradiţia nu numai în mobilier şi tradiţii, ci şi în arhitectură, ceea ce este bine. Cu fiecare exemplu de acest gen sunt şanse să radieze şi în jur şi să molipsească alţi localnici. În timp, văd tendinţa spre pozitiv, dar sunt sigură că va dura mult până când satele maramureşene să capete o faţă atractivă şi va fi mult de lucru, în special din partea autorităţilor locale şi a celor care locuiesc acolo. Noi le oferim cu tot dragul sprijinul, dar efortul maxim e al lor”, a concluzionat Laura Zaharie.
