Ieri, 7 decembrie 2017, în cadrul Zilelor revistei Nord Literar, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Judeţului academicianului Nicolae Alexandru Breban, o personalitate marcantă a Maramureşului.
Nicolae Alexandru Breban s-a născut în Baia Mare, la data de 1 februarie 1934, fiind scriitor, romancier, eseist, dramaturg şi om de cultură român contemporan. Din 14 ianuarie 2009, a devenit membru titular al Academiei Române. ”Este fiul lui Vasile Breban, preot român unit (greco-catolic) în comuna Recea, Maramureş şi al Olgăi Constanţa Esthera Breban, născută Böhmler, care provenea dintr-o familie de comercianţi germani. Bunicul său, Nicolae Breban, a fost protopop unit în comuna Cicârlău, unde a zidit o impozantă biserică şi a fondat Şcoala confesională română unită”, a arătat preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş.
Nicolae Breban a deţinut şi funcţia de membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, iar debutul literar l-a avut în revista ”Viaţa studenţească” (nr. 5, din mai 1957), cu schiţa ”Doamna din vis”. Decisivă pentru formarea sa intelectuală va fi însă prietenia care îl va lega de Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Grigore Hagiu şi Matei Călinescu, un adevărat nucleu al generaţiei ‘60. În 1968, decretat de critică „an al romanului”, publică volumul ”Animale bolnave”, despre care s-a scris foarte mult încă din primele săptămâni după apariţie şi i se decernează Premiul Uniunii Scriitorilor din România. Este numit redactor-şef adjunct al României literare, în 7 noiembrie, iar la Adunarea Generală din 14-16 noiembrie 1968 este ales în Biroul Uniunii Scriitorilor. Încercările sale de a organiza, împreună cu Dumitru Ţepeneag, formarea unei Uniuni a Scriitorilor Români din exil eşuează, fiind privite cu suspiciune. În 15 martie 1990 revine în ţară, de la Paris, şi inaugurează, începând cu data de 20 aprilie, în calitate de director, noua serie a revistei ”Contemporanul”. Momentul de vârf îl constituie însă apariţia, tot la Editura Du Style, a unei trilogii romaneşti: ”Amfitrion” (vol. I, Demonii mărunţi; vol. II, Procuratorii; vol. III, Alberta). Pentru noul său roman, scriitorul este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În 24 octombrie 1997, Nicolae Breban este ales membru corespondent al Academiei Române.
Despre personalitatea şi opera lui Nicolae Breban s-au scris multe cărţi şi s-au pronunţat o serie personalităţi, dintre care amintim: Marian Victor Buciu – ”Breban. Eseu despre stratagemele supravieţuirii narative”; Laura Pavel – ”Antimemoriile lui Grobei. Eseu monografic despre opera lui Nicolae Breban”; Liviu Maliţa – ”Nicolae Breban, micromonografie”; Geo Vasile – ”Proza românească între milenii. Dicţionar de autori”, dar şi mulţi alţii care au creionat, prin penelul lor, meritele marelui academician.
Acordarea titlului a venit la sugestia consilierului judeţean Anton Rohian
Propunerea ca titlul de Cetăţean de Onoare al Judeţului Maramureş să fie acordat academicianului Nicolae Breban a fost făcută de către consilierul judeţean Anton Rohian: „Citindu-i cărţile şi admirând personalitatea celui care este Nicolae Breban, am constatat că avem între noi un contemporan care trebuie recompensat pentru tot ceea ce a făcut şi pentru tot ceea ce înseamnă el pentru Maramureş. În urma discuţiilor pe care le-am avut şi cu alţi colegi consilieri, am propus executivului, în plenul Consiliului Judeţean, să ne arătăm aprecierea pentru ceea ce este şi ce reprezintă academicianul Nicolae Breban şi familia sa pentru Baia Mare şi pentru judeţul nostru. Mă bucur că acest lucru s-a întâmplat în cadru festiv şi că în mijlocul nostru este noul cetăţean de onoare al judeţului, Nicolae Breban”. Şi Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, a subliniat faptul că „ocazia de a-l unge pe academicianul Nicolae Breban cu acest titlu constituie, întâi de toate, o onoare pentru noi. Un om cu un destin mereu în bătaia vânturilor istoriei şi care a rămas permanent vertical necesită nu doar să îi apreciem opera, ci şi să îl răsplătim public cu recunoştinţă pe măsură”. Nicolae Breban a ţinut să mulţumească celor prezenţi pentru distincţia acordată: „Vă mulţumesc pentru titlul acordat. Acest laudatio mă emoţionează, mă copleşeşte. De asemenea, vă mulţumesc că v-aţi adus aminte de mine şi m-aţi făcut şi pe mine să-mi amintesc de originile naşterii mele, ale bărbaţilor Breban, servitori ai lui Dumnezeu şi ai naţiunii române, dar şi ai nordului românesc. Breban a fost un trib al burgheziei şi al intelectualităţii acestui loc. În textele mele din ultimii ani, amintesc tot mai des că ne pregătim de o mare sărbătoare anul viitor. O sărbătoare care pe mine mă nelinişteşte puţin şi pe mulţi dintre colegii mei de la Academia Română. Nu ştiu dacă vom fi cu adevărat demni să sărbătorim un secol de existenţă şi structură naţională, de a primi această ofrandă pentru care au luptat să o realizeze atâţia înaintaşi ai culturii, bisericii şi ai ţăranului român în istorie”.
