„Un crâmpei din Baia Mare” poate fi admirat în spaţiul Bastionului Măcelarilor. Imaginile care reflectă municipiul au fost imortalizate cu aparatul de fotografiat sau telefonul mobil de elevii şi studenţii implicaţi în proiectul „Baia Mare prin ochii tinerilor”. Sunt elevi de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” şi studenţi de la Etnologie. Artiştii fotografi i-au încurajat pe tineri să fotografieze sau să filmeze ori de câte ori au prilejul orice are legătură cu cultura tradiţională, pentru că peste ani acele imagini vor putea fi admirate doar în poze.
Aproape 40 de fotografii pot fi văzute la Bastionul Măcelarilor. Elevii şi studenţii implicaţi în proiect au reflectat modul în care privesc ei realitatea.
Fotografii artistice
La final, au ieşit nişte fotografii reuşite, „mai mult artistice, decât documentare”, după cum a remarcat doctor în arheologie, Dan Pop. Multe din poze nu au fost realizate cu aparatul de fotografiat, ci cu telefonul mobil. „Am decis să le propunem şi tinerilor acest mod de a vedea lumea, să vedem cum îşi fixează obiectivul propriu nu numai al aparatului de fotografiat în dorinţa de a sesiza realitatea. Poate că ei văd altfel realitatea, poate că încearcă să-şi exprime prin intermediul fotografiilor o modalitate de a se raporta la real, la lumea înconjurătoare. E clipa aceea pe care ei au surprins-o, e acel detaliu ce rămâne imortalizat pe vecie. Rămâne un crâmpei de Baia Mare, o privire caleidoscopică. Sunt nişte lucrări care chiar au surprins”, a spus Ştefan Mariş, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. La rândul său, conf. univ. dr. Delia Suiogan a remarcat că în vremurile actuale, cercetările etnologice nu se mai pot face doar cu creionul în mână, ci e nevoie şi de imagine. „Fotografia şi filmul sunt foarte importante în actuala evoluţie a studiilor etnologice. Nu mai putem face cercetări de acest tip doar cu creionul în mână, cu reportofonul, ci vizualul e foarte important”, a afirmat Delia Suiogan.
„Profitaţi şi fotografiaţi mult”
De altfel, artiştii fotografi i-au sfătuit pe tineri să nu se oprească aici cu experienţa lor, ci să continue, pentru că e nevoie ca tradiţionalul să rămână măcar în fotografie. „Aici e doar o felie din ceea ce înseamnă fotografia document, fotografia ca mijloc de exprimare, fotografia ca redare a unor aspecte şi clipe sau clădiri. Fotografia document rămâne şi va constitui o arhivă pentru viitorii studenţi, pentru cei care probabil nu vor mai găsi ceea ce noi am surprins, şi mai ales în fotografia etnografică e important că surprindem aspecte de viaţă ale unor personaje care din păcate dispar repede şi care mai sunt păstrătoare de cultură tradiţională în zona noastră. Când mergeţi în spaţiul păstrător de cultură tradiţională, profitaţi şi filmaţi sau fotografiaţi foarte mult, deoarece puţini ani veţi mai avea ocazia să surprindeţi aşa ceva. Am ratat foarte multe personaje extraordinare din cultura imaterială a Maramureşului pe care nu am reuşit să le filmăm sau fotografiem. Sper să reuşim să continuăm în practica de cercetare acest demers fotografic şi de documentare pentru că aparatul foto şi de filmat va fi mijlocul cel mai edificator pentru cercetare”, a spus artistul fotograf, Felician Săteanu. Pe de altă parte, doctorul în arheologie, Dan Pop, şi-a exprimat regretul că nu a văzut anumite monumente istorice surprinse în fotografii cum e biserica de lemn de la Muzeul de Etnografie din Baia Mare. El a mai arătat că multe din fotografii ar fi bune pe post de vederi, mai puţin putând fi catalogate ca fotografii-document. De asemenea, Florin Pop de la Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale a explicat că prin acest proiect s-a dorit cunoaşterea monumentelor istorice din Baia Mare, dar şi familiarizarea cu imaginea fotografică.
