Bozânta Mică – Grind. Şapte ani de cercetări arheologice
La Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, poate fi admirată în aceste zile, expoziţia „Bozânta Mică – Grind. Şapte ani de cercetări arheologice (2009-2015)”.
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, în parteneriat cu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca a desfăşurat în perioada 2009-2015 cercetări arheologice sistematice în localitatea Bozânta Mică (com. Recea, jud. Maramureş) în locul de hotar, numit de localnici „Grind” sau „Grindul Alb”. În acest punct, cu prilejul mai multor cercetări de suprafaţă, prima dintre ele efectuată de dr. Ioan Stanciu în anul 1992 (la acea vreme muzeograf la Baia Mare, acum cercetător ştiinţific la Cluj-Napoca), au fost descoperite numeroase fragmente ceramice datând din epoca bronzului (sfârşitul mileniul II a. Chr.), epoca romană – Barbaricum (sec. II – III p. Chr.) şi medieval timpurie (sec. VIII p. Chr.). Proiectul de cercetare arheologică a sitului a avut ca principale obiective cercetarea sitului, salvarea, protejarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea complexă a rezultatelor, toate acestea urmând să contribuie la mai buna cunoaştere a epocii bronzului, epocii romane – Barbaricum şi perioadei medieval timpurii din Bazinul Inferior al Lăpuşului. În cei şapte ani de cercetări au fost trasate 13 secţiuni, două suprafeţe şi 15 casete, toate însumând o suprafaţă totală de 1.383,25 metri pătraţi şi au fost descoperite un număr de 152 de complexe arheologice reprezentate de: locuinţe, gropi de provizii, fântâni, anexe gospodăreşti, morminte şi gropi ritualice. Colectivul de cercetare a fost compus din: dr. Ioan STANCIU (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca) – responsabil ştiinţific de şantier; Dan POP, Marius ARDELEANU, Raul CARDOŞ, Bogdan BOBÎNĂ, Dorian GHIMAN şi Zamfir ŞOMCUTEAN (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş). La cercetările arheologice au participat şi studenţi şi masteranzi de la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti. Expoziţia poate fi vizitată la sediul muzeului, de marţi până duminică, între orele 10-16.30.
Cetatea de piatră – cetatea Chioarului
O altă expoziţie temporară la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş este cea dedicată Cetăţii de piatră – Cetatea Chioarului. În cadrul colecţiilor deţinute de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş se află şi descoperiri de la Cetatea Chioarului, piese care reprezintă istoria medievală a zonei şi a cetăţii. Monede, vase, lulele, piese de armament, accesorii de vestimentaţie, unelte, toate acestea vor fi expuse publicului larg pentru a readuce în atenţia noastră un fragment din istoria medievală a zonei Chioarului. Cetatea Chioarului constituie unul dintre reperele istoriei noastre medievale, care a avut o deosebită importanţă militară şi economică de la 1246 (când este atestată) şi până la 1711, când după ultima răscoală antihabsburgică a fost dezafectată. Chiar şi după distrugere a avut un rol în furnizarea materialului de construcţie pentru anumite imobile, precum conacul familiei Teleki de la Coltău sau clădirea din Şomcuta Mare cunoscută şi sub numele de „Cazarmă”, care de la 1861 a fost sediul Districtului Chioar. Expoziţia prezintă informaţii cu privire la istoricul cetăţii, la cercetările efectuate în anii 1968-1980, date despre vestimentaţia epocii respective, exponatele deţinute în patrimoniul muzeal întregind cadrul prezentării. Programul de vizitare al expoziţiei va fi zilnic, de marţi până duminică, între orele 10-16.30.
