Drumul scurt între cocoşul de Horezu şi cocoşul european

Timp de trei zile (20-22 octombrie 2017), la hotelul Orizont din staţiunea Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vîlcea, a avut loc o întîlnire organizată de Centrele Europe Direct din Vîlcea, Slatina, Maramureş, Comăneşti şi Bistriţa, la care au fost invitaţi cîte 2-3 jurnalişti din cele 5 judeţe şi din Bucureşti, pentru a discuta şi a se antrena în probleme de politică europeană. Am avut astfel ocazia să îl ascultăm „în direct” pe Ovidiu Nahoi, redactorul şef al Radioului France Internaţional, care a susţinut trei conferinţe interactive cu temele „2017, an electoral european, cu bune şi rele”, „Discursul lui Junker” şi „Rolul României în viitoarea Uniune Europeană cu 27 de state”. După-amiaza de sîmbătă a fost folosită pentru o excursie de documentare în judeţul Vîlcea, cu tema „Patrimoniu românesc, patrimoniu european”.
În cele trei zile, am cunoscut opt jurnalişti din presa judeţeană: Raluca Nechiti şi Tina Ţucui din Bistriţa, Daniela Lungu din Comăneşti-Bacău, Valeru Cureu şi Remus Iordache din Slatina-Olt, Dumitru Negulescu, Ana-Maria Niţu şi Tănase Valeria din Rîmnicu Vîlcea, dar şi pe coordonatorii Europe Direct din cele 5 judeţe. În România, funcţionează o reţea de 32 de astfel de centre, care se ocupă cu informarea privind drepturile cetăţenilor europeni, recunoaşterea calificărilor profesionale în alt stat membru, permisele de şedere… Centrele Europe Direct obţin finanţări pentru acţiuni de tip training sau pentru concursuri şi simpozioane pe teme europene.

Editorialele lui Ovidiu Nahoi

Îl citim pe Ovidiu Nahoi în revista „Dilema veche”, unde publică articole despre Europa. Documentarea sa amplă a făcut ca trainingul să ne introducă în esenţa politicii comunitare. Au fost analizate partidele cîştigătoare în alegerile parlamentare din ţările europene, concluzia fiind că politica în Europa intră într-o altă etapă. Cele democrate s-au transformat în partide populiste, cu accente extremiste. Au apărut partide noi, cu ideologie neclară. În Franţa, 40% dintre alegători au votat antisistem. Nu a fost aleasă Marine Le Pen, prin ideile sale antieuropene ar fi bulversat Uniunea. În Marea Britanie, Theresa May n-a obţinut majoritatea parlamentară, are nevoie de partidul minorităţii din Irlanda, cu efecte imprevizibile. În Germania, un partid antisistem a urcat de la 4 la 12%. Din cele 7 partide parlamentare, trei (alianţa Jamaica) vor forma Guvernul Germaniei, cu un partid anti-islamic şi anti-emigraţie. Austria are la putere un partid populist, era cît pe ce să devină preşedinte un extremist. UE ar putea reacţiona prin metode de izolare (de pildă, şeful statului austriac să nu mai fie invitat la Consiliul European). Recent, în Cehia, a cîştigat alegerile cu 31% Alianţa Cetăţenilor Nemulţumiţi, condusă de miliardarul Andrej Bobis, „Trump al Cehiei”, pe fondul unui scandal de corupţie declanşat de o secretară. Cehia are Partid Comunist de 10% şi preşedinte prorus!
Partidele de centru au împrumutat limbajul populist, iar cele extremiste s-au consolidat, chiar dacă n-au ajuns la putere. Politicienii calcă pedala emoţiei, pentru a atrage voturi de la perdanţii globalizării. Dispare stînga şi dreapta politică, nu au ce să mai propună. Stînga a obţinut ziua de muncă de opt ore şi celelalte revendicări socialiste. Dreapta nu mai are idei după ce Europa s-a liberalizat. Aşa că populismul urcă la putere, iar migraţia se va întinde mulţi ani de acum înainte.

Idei pentru noul proiect UE

Ovidiu Nahoi a analizat discursurile liderilor europeni privind starea Uniunii. Ei propun un nou statut al UE, cu integrarea în trepte, chiar dacă România n-ar dori asta – este invitată că-şi spună părerea la summiturile ce vin. Ar fi posibil ca sistemul de unanimitate să fie schimbat cu majoritatea calificată. Libertatea şi egalitatea între cetăţeni vor fi apărate. Politica industrială va stimula inovarea, digitizarea şi decarbonizarea, pentru a stopa schimbările climatice. Vom avea o agendă comercială, investiţiile din alte state (China) vor fi ţinute sub control. Practic, după ieşirea Marii Britanii, Uniunea Europeană va fi refondată. La fel – politica de migraţie şi azil şi reforma spaţiului Schengen. Vom avea o Europă a apărării. UE se îndepărtează relativ de SUA şi îşi pregăteşte noua poziţie. UE va avea mai multe viteze, unele state se vor integra mai repede, altele mai încet. Epoca unanimităţii se sfîrşeşte, adică un stat nu va mai putea bloca acţiunile celorlalte. Uniunea va avea un nucleu integrat şi state care nu vor sau nu pot să se integreze (în zona euro, de exemplu). Nu se va căuta linia de comun acord, ci vor fi afişate dezacordurile şi discutate.

Excursie prin judeţul Vîlcea

Dana Rădulescu, gazda noastră, coordonatoarea „Europe Direct” Vîlcea, ne-a purtat cu autocarul pe un traseu de 200 km. Am văzut sate şi oraşe frumoase, cu gospodării mari, asemănătoare cu cele de la noi. Am aflat că judeţul Vîlcea are cele mai multe SRL-D din ţară. Uzina Oltchim produce, iese fum pe unul dintre coşuri, va fi privatizată. Au rămas urmele întreprinderilor socialiste, fostele livezi de pomi fructiferi, iar pe dealuri au răsărit mănăstirile, fiecare cu moaşte proprii. Staţiunile sînt căutate de turişti, dar şi acolo se văd pete negre, chiar lîngă hotel se află două vile turistice părăsite, cu acoperişul dărîmat! Mai e de lucru pînă cînd localităţile şi staţiunile turistice vor fi ca în Occident. De-a lungul celor 420 km de drum dintre Baia Mare şi Căciulata, doar 3-4 tractoare lucrau pe cîmp, multe terenuri sînt lăsate pîrloagă.

Biserica lui Brîncoveanu

Am oprit la mănăstirea Horezi, construită în stil brîncovenesc, ca adăpost pentru domnitorul Constantin Brîncoveanu, cu zid de apărare şi poartă de metal ghintuit. Destinul tragic al acestei familii a rămas scris în cărţile ce se vînd la mănăstire şi în tabloul votiv al familiei domnitorului cu soţia sa şi cu cei 12 copii. Mănăstirea de măicuţe este bine întreţinută, trandafirii din curte încă miros a vară, femeile îşi pun la intrare batic pe cap, fotografiatul în locaşul de cult este interzis. În pronaos, alături de chipurile sfinţilor, se află portretele membrilor familiei Brîncoveanu, una dintre cele mai bogate din acea vreme (1694). Piatra pe care calci vorbeşte despre jertfele şi mucenicia Brîncovenilor. Turişti cu copii. Femei şi bărbaţi se fotografiază cu smartul, sperînd să arate mai bine în faţa Domnului. Comercianţii din afara mănăstirii oferă castane, artizanat. Din sat, se aude zgomotul unei drujbe Husqvarna.
• Lîngă rîul Olt, am vizitat mănăstirea Cozia, plină de oameni de aproape şi cîţiva de departe, luînd apă în doze de plastic de la fîntîna din curte, în care lasă bancnote de plastic. Comerţ cu cărţi bisericeşti. O fetiţă arsă pe piept (şi-l arată) cerşeşte 50 de bani. E coadă la apă, o femeie îmi dă voie să-mi ud gura, e rece, de munte. În biserică, oamenii stau la rînd, scriu acatiste pe jumătăţi de coală de hîrtie şi le preia un călugăr, fără bon fiscal…

Cula fostului prim-ministru Duca

I.G. Duca şi-a construit o casă de vacanţă în satul Măldăreşti din judeţul Vîlcea, aproape de Horezu, azi casă memorială. Ascensiunea legionarilor i-a fost fatală, fiind asasinat în 1933. În casă, a rămas soţia sa, pînă la moarte, anii ’60. În curte, se află cula Măldărescu, o construcţie de apărare a boierilor olteni, construită în 1812. Peste drum, dăinuie cula Greceanu (1700), casă-cetate în care boierii se ascundeau de bandele de răufăcători. Ţăranii fugeau în pădure. Cula are ziduri groase şi uşi ţintuite, blocate pe dinăuntru cu drugi. Prin orificii înguste, se trăgea cu flinta în hoţi. Cula are trei etaje, femeile şi copiii erau duşi sus. Azi, e muzeu de arhitectură medievală. Specifice sînt sobele cu olane, un fel de „calorifere”. La cele două cule, vin mirii din zonă să se fotografieze lîngă cula administrată de Consiliul Judeţean Vîlcea, contra 50 de lei.

Cocoşul roşu de Horezu

Strada olarilor din Horezu este plină cu magazine de oale şi ulcele. Ne-am oprit la familia Ioan Paloş, care ne-a prezentat arta sa. Motivul cocoşului de Horezu este mai vechi decît creştinismul, face apel la trezire şi trezie. Am ales un blid cu un cocoş roşu, dar culorile pot fi şi altele. Procesul de la lut la obiectul de ceramică arsă durează patru luni. Meşterul duce obiecte pictate la expoziţii din străinătate, o farfurie costă 80 de euro. La atelier, 30 de lei, cu bon fiscal. (Atît de prezent este lutul în cultura locală încît la cină am fost întrebaţi dacă vrem să mîncăm mămăliga cu brînză şi cîrnaţ în farfurii de lut. N-a refuzat nimeni această experienţă.)

Ospitalitatea vîlceană

În cele trei zile petrecute pe plaiurile vîlcene, am fost răsfăţaţi cu mîncare de dulce sau de post, după dorinţă. Cu şalău în fulgi de migdale, ciuperci brune, pomana porcului cu murături, iar Impact Band ne-a cîntat folclor din cele 5 judeţe, surprinzîndu-ne. La plecare, managerul hotelului ne-a oferit mîncare în pachet şi apă pentru drum. Despărţirea a fost scurtă, ne-am uitat în ochii noilor prieteni, am schimbat cărţi de vizită sau adrese de mail. Blidul cu cocoş a ajuns cu bine în Maramureş şi va sta pe peretele dinspre Vest!