• Academicianul Ioan-Aurel Pop, în Baia Mare •
Despre România, despre poporul român, dar mai ales despre obligaţia de a fi demni a vorbit academicianul Ioan-Aurel Pop în Baia Mare. Prezenţa rectorului Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca în Aula Magna a Centrului Universitar Nord Baia Mare a atras numeroase persoane dornice să asculte un discurs elevat, ferm, dar şi plin de căldură menit parcă să dezgheţe sufletele dezorientate ale românilor. Tema conferinţei „Cum s-a făurit România” a făcut posibilă purtarea celor prezenţi prin trecutul istoric, dar şi aducerea în actualitate a ceea ce înseamnă astăzi Ţara Românească pentru fiecare dintre noi şi mai ales cum ar trebui să o percepem.
O ţară de care să nu ne fie ruşine
„România nu este nicio ţară extraordinară şi niciuna demnă de condamnat. România s-a format aidoma multor ţări din jurul nostru, nu are nişte elemente care să ne facă singulari, dar nici nişte elemente care să ne facă să ne fie ruşine. În mijlocul fiecărui stat se află un popor. România se cheamă aşa pentru că în centrul ei se află poporul român. Nu-i un motiv să ne fie ruşine sau să avem în noi o mândrie excesivă pentru asta. Trebuie să constatăm această realitate şi să o acceptăm. Conform celui mai recent recensământ, în Ţara Românească, românii sunt 90 %, etnic declaraţi. Nu au toţi origine românească. Acest lucru nu are nicio importanţă. Dacă el se declară român e român”, a punctat academicianul Ioan-Aurel Pop. Istoricul a amintit şi câteva date istorice, despre Unirea de pe timpul lui Alexandru Ioan Cuza, despre venirea principelui Carol la putere, dar şi despre apariţia pe harta Europei în 1918 a mai multor ţări printre care se afla şi România. Pe de altă parte, academicianul a subliniat că numele de România e unul nou şi că „numele vechi, medieval era acela de Rumânie. Încă în secolul XVI traducătorii de texte spuneau că am dat-o de pe slovenie pe rumânie. Dacă numele ţării nu a fost mereu România, atunci a fost numele de Ţară Românească sau Rumânească şi acest nume este foarte vechi. Noi ne ascundem adesea după degete şi uităm că aceste alcătuiri de care vorbim şi care s-au coagulat la un moment dat ca numele de România vin dintr-un trecut foarte îndepărtat. O parte din marasmul în care ne mişcăm e şi că trăim într-o epocă de post adevăr în care nu ne mai mulţumesc adevărurile clasice şi oamenii, cu precădere tinerii caută noi accepţiuni de adevăr”.
“Noi nu strivim corola de minuni a lumii”
Făcând referire la poporul român, academicianul Ioan-Aurel Pop a observat că are şi lucruri bune, dar şi rele. Important este să învăţăm „să nu ne dispreţuim singuri, ci să tratăm aceste realităţi cu demnitate şi mai ales să le cunoaştem”, altfel „ne merităm soarta de supuşi”. Pe de altă parte, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca a mai accentuat faptul că în Europa există speranţă de mai bine, iar fostele ţări comuniste au un rol esenţial „de jucat”. E obligatoriu însă să fim demni şi să-i învăţăm pe tineri să se bucure de ceea ce au în această ţară. „Noi avem datoria ca ţară ce am aplicat toate principiile care sunt azi valide în Europa pentru poporul majoritar şi minorităţi, pe care le-am aplicat bine, să putem da un exemplu. Din fericire încercăm. Din păcate nu reuşim. Secretul existenţei unui popor în condiţii demne e să aibă o elită demnă. Cei care au făcut România de la 1848 până la 1918 au avut o elită care a fost responsabilă şi a ştiut ceea ce doreşte pentru ţară. Şi încă ceva: oamenii de jos au avut încredere în acea elită. Azi ne mişcăm în marasm, în incertitudine şi nu mai putem disemina în mijlocul tinerilor încrederea în această elită, iar popoarele fără elită se macină şi se topesc în alte popoare. De aceea trebuie să fim atenţi şi să-i învăţăm pe tineri de ce firul de iarbă la Dunăre şi la Carpaţi are un miros anume, de ce fânul reavăn la noi parcă-şi răspândeşte mireasma în aer altfel şi dacă vom reuşi acest lucru şi mai ales dacă-i vom învăţa pe oameni că noi nu strivim corola de minuni a lumii, ci vrem să trăim ca o petală în cadrul ei atunci nimic nu e pierdut”. În cadrul conferinţei au mai vorbit prof. univ. dr. Vasile Ţopa, rector al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Petrică Pop-Sitar, prorector al UTCN, coordonatorul Centrului Universitar Nord Baia Mare, prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, conf. univ. dr. Mircea Farcaş, decanul Facultăţii de Litere. Moderatorul discuţiilor a fost prof. univ. dr. George Achim, directorul Şcolii Doctorale de Ştiinţe Umaniste. Atmosfera de „rumânism” a fost completată de momentele artistice de înaltă ţinută susţinute la vioară de maestrul Rudolf Fatyol, directorul Filarmonicii „Dinu Lipatti” Satu Mare şi de studenta Andreea Ghiţiu, de la Facultatea de Litere, Secţia Etnologie.
