Am cutreierat deunăzi prin Valea Iederii de sub Muntele Ţibleş, spaţiu presărat cu pomi fructiferi şi mai sus cu brazi şi molizi. Acolo, sub o pădure seculară, locuieşte singur Ioan Mureşan – la 29 ianuarie 2017, a împlinit venerabila vîrstă de 88 de ani. Baciul Ioan e sănătos, ne spune că soţia sa Maria a decedat în urmă cu 16 ani şi de atunci e mai mult singur. Locuieşte într-o casă cu două camere, iar gospodăria este susţinută de şură, grajd, coteţ, lemnărie şi un găbănaş de lemn. Are două fiice şi trei fii, Măriuca, Lucreţia, Mircea, Viorel şi Iacob, care au plecat de acasă şi îşi au rosturile lor, familii şi copii la rîndul lor.
Întrebat de noi cum şi-a trăit traiul, ne-a răspuns: “Am dus-o mai greu în vremea celui de-al Doilea Război Mondial, am mîncat păzituri (ciorbe şi supe) şi mai puţină carne şi slănină. Am lucrat apoi la mina Băiuţ şi la pădure pentru IFET, am o pensie de 1.400 lei, care îmi ajunge, dar nu e prea mult…”
Baciul Ioan Mureşan deţine legal o armă de vînătoare, este cel mai vîrstnic vînător din Ţara Lăpuşului. Pe lîngă găinile şi cocoşii din curte, într-un ţarc cu gard înalt îngrijeşte patru pui de căprioară, pe care îi hrăneşte cu iarbă verde şi mălai. Gingaşele vietăţi ale pădurii i-au fost încredinţate de Asociaţia de vînătoare „Breaza” din Suciu de Sus, fiind confiscate de la un cetăţean din Suciu de Jos, care le deţinea ilegal. Cînd vor creşte, căprioarele vor fi redate pădurii. Sprijinit de fiul său Mircea, baciul Ioan a amenajat un luciu de apă, pentru peşte, cu bănci şi foişor. Ce mai, pe Valea Iederii la Ioan Mureşan, ai tot trăi!
