Pentru credincioşii Parohiei Sfânta Cuvioasă Parascheva din Baia Mare, din cartierul Vasile Alecsandri, ziua de 14 octombrie este una de aleasă bucurie, fiindcă îşi prăznuiesc hramul bisericii şi cinstesc pe Sfânta Parascheva, care le este ocrotitoare. An de an, în jurul modestului Altar s-au adunat întru cinstire mulţime de credincioşi, fiind onoraţi, în multe rânduri, de Slujba Arhierească. De mai bine de 13 ani aici s-a aprins un Altar de jertfă şi slujire lui Dumnezeu, iar treptat s-a pus temelia unei biserici noi, care este în construcţie, la faza zidirii cupolelor şi a turlelor.
În urmă cu doi ani, în 2015, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, la cererea unor credincioşi şi a preotului paroh Gavril Gavriş, s-a primit în dar din partea Mitropoliei Moldovei veşmântul care a îmbrăcat moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi. Acest odor s-a aşezat spre închinare într-o frumoasă raclă, în biserică, şi este cinstit aşa cum se cuvine de tot mai mulţi credincioşi din oraş.
Anul acesta vom sărbători cu aleasă bucurie prăznuirea Cuvioasei Parascheva mâine, 14 octombrie 2017, prin săvârşirea Sfintei Liturghii, alături de un sobor de preoţi, în frunte cu protopopul Băii Mari, pr. Fabian Coroian.
În acestă seara, de la ora 18,00, se va săvârşi Slujba vecerniei cu Litie şi Acatistul Cuvioasei Parascheva şi se va scoate Sfânta raclă cu veşmântul spre închinare.
Preotul paroh, împreună cu credincioşii, invită să fie împreună în duh de rugăciune şi cinste pe toţi cei care au evlavie la Sfânta Cuvioasă, iar Bunul Dumnezeu să-i binecuvînteze cu har pe toţi cei care se dovedesc cinstitori ai Sfintei Cuvioase Parascheva, ne-a declarat preotul paroh.
***
Sfânta Cuvioasă Parascheva este o sfântă cuvioasă, cinstită în întreaga Biserică Ortodoxă şi îndeosebi în România, Serbia, Grecia şi Bulgaria. În România este considerată ocrotitoarea Moldovei. Este cea mai populară dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti. În popor, mai este cunoscută şi ca Sfânta Vineri, cum este nimită în Grecia. Prăznuirea ei se face la 14 octombrie, când zeci de mii de oameni vin în fiecare an la Iaşi, ca să se închine la sfintele sale moaşte. Nu trebuie confundată cu Sf. Muceniţă Parascheva Romana.
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în Tracia, într-un sat numit Epivata, lângă Constantinopol, din părinţi creştini greci, de neam bun şi bogaţi, având multe averi. Ei au botezat-o şi au crescut-o pe Parascheva în credinţa creştină. Evlavioasă fiind, mergea mereu cu maica ei la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu. Într-o zi, după ce trecuse de vârsta de zece ani, mergând la biserică, a auzit acest cuvânt al Evangheliei: „Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine şi să ridice Crucea sa şi să urmeze Mie” (Luca 9, 23). Auzind acestea, s-a aprins inima ei, dorind să împlinească pe dată cuvântul Evangheliei şi, ieşind din biserică şi întâlnind un sărac, s-a ascuns de maica sa şi, dezbrăcându-se de hainele bogate pe care le purta, le-a dat lui, iar ea a îmbrăcat hainele săracului.
Iar când a venit acasă şi au văzut-o părinşii într-un astfel de chip, s-au îngrozit şi au bătut-o, ca să nu mai facă aşa ceva. Ea, însă, a făcut acestea de mai multe ori, neluând în seamă ocările, ameninţările şi bătaia pe care o lua de la părinţi. Iar cele pe care le îndura acasă erau ca nişte prevestiri ale roadelor duhovniceşti de mai târziu, mai presus de firea omenească. Sufletul ei ardea însă de dorinţa de a sluji lui Dumnezeu, după cuvântul auzit. Drept care, într-o bună zi, a fugit de acasă fără ştirea părinţilor, plecând la Constantinopol, unde s-a închinat în bisericile lui Dumnezeu, la moaştele Sfinţilor de acolo şi a ascultat povăţuirile duhovniceşti ale sfinţilor bărbaţi de acolo. Întărindu-se cu rugăciunile lor, a plecat din cetate, a trecut în Calcedon şi, în cele din urmă, s-a aşezat în Heracleea Pontului, mergând pe jos până acolo.
În şedinţa din 28 februarie 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea unor sfinţi români, precum şi generalizarea cultului unor sfinţi ale caror moaşte se găsesc în ţara noastră. Hotărârea respectivă a fost pusă în aplicare în cadrul unor mari sărbători bisericeşti în cursul lunii octombrie 1955. În cazul Cuvioasei Parascheva, proclamarea solemnă a generalizării cultului ei s-a făcut în catedrala mitropolitană din Iaşi, la 14 octombrie 1955, în prezenţa a numeroşi ierarhi români şi a unor reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe Rusă şi Bulgară. De altfel, Cuvioasa Parascheva a fost cinstită în Biserica noastră veacuri de-a rândul înainte de canonizare.
În anul 1641, moaştele sale au fost aduse la Iaşi de către domnul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Aducerea moaştelor la Iaşi a fost un gest de recunoştinţă din partea patriarhului Constantinopolului de atunci, Partenie I, şi a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, pentru faptul că Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.
Prima menţiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva de la Iaşi apare în „Cartea românească de învăţătură” a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iaşi, în 1643.
Începând din anul 1889, moaştele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
