Sfântul Apostol Filip, prăznuit de Biserica Ortodoxă în ziua de 14 noiembrie, sfânt ce nu trebuie confundat cu Sfântul diacon Filip, a cărui cinstire este în ziua de 11 octombrie, este unul dintre cei doisprezece ucenici ai Mântuitorului. Sfântul Filip l-a însoţit pe Sfântul Apostol Andrei în Sciţia, adică în Dobrogea de astăzi, pentru a face cunoscută Evanghelia lui Hristos.
Aşadar, Sfântul Apostol Filip poate fi aşezat lângă Sfântul Apostol Andrei, ca misionar al pământului românesc, drept pentru care, pentru noi, ziua de prăznuire a Sfântului Apostol Filip este tot atât de importantă ca şi aceea închinată Sfântului Apostol Andrei, după cum afirmă părintele Emilian Popescu, într-un amplu studiu.
Originar din Betsaida Galileii, Sfântul Apostol Filip este cel de-al treilea Apostol chemat la misiune de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Sfântul Filip, întâlnindu-l pe Natanael, i-a zis: „Am găsit pe Cel despre Care a scris Moise în Lege şi proorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif cel din Nazaret“ (Ioan 1-45).
După Înălţarea Domnului la cer, Sfântul Filip a propovăduit credinţa creştină în Asia şi în Sciţia, Dobrogea de azi. A adormit în cetatea Hierapolis, din centrul Asiei Mici, unde a fost răstignit cu capul în jos.
Sfântul Apostol Filip cerceta cu multă râvnă cărţile proorocilor, fiind feciorelnic în toată viaţa sa.
După primirea Duhului Sfânt, acest Apostol a propovăduit credinţa creştină mai întâi în Asia, fiind însoţit de Sfântul Apostol Bartolomeu şi de Mariamni, sora cea după trup a celui dintâi. Propovăduind prin cetăţi Evanghelia lui Hristos, multe încercări şi necazuri a suferit Sfântul Filip şi însoţitorii săi, de la cei necredincioşi, fiind bătuţi cu toiegele, aruncaţi în închisori şi zdrobiţi cu pietre.
Cel mai vechi izvor care atesta propovăduirea Sfântului Filip în Sciţia este Calendarul gotic: ziua de 15 noiembrie era consacrată cinstirii lui, cu precizarea că a murit la Hierapolis. Următorul document privitor la apostolatul Sfântului Filip în Sciţia l-ar constitui lucrarea apocrifă a lui Abdias, care vorbeşte despre predica şi minunile săvârşite de apostol pe aceste meleaguri.
Mai apoi, un martirologiu occidental, care aparţine călugărului Usuard, mărturiseşte: „Se face cinstirea fericiţilor Apostoli Filip şi Iacob, dintre care Filip, după ce a convertit la credinţă aproape întreaga Sciţie, a avut un frumos sfârşit, în cetatea Hierapolis, din Asia. Iacob, însă, numit şi fratele Domnului, a fost înmormântat lângă templul din Ierusalim, unde el fusese aruncat.”
Sfântul Apostol Filip a fost martirizat în anul 80, la vârsta de 87 de ani, în cetatea Hierapolis, în centrul Asiei Mici, unde a fost bătut cu pietre şi răstignit cu capul în jos. În vremea Mântuitorului, în Hierapolis exista o comunitate evreiască puternică, drept pentru care propovăduirea Evangheliei în acest loc era un lucru de mare trebuinţă.
Potrivit tradiţiei, când Sfântul Filip şi-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu, pământul s-a cutremurat şi a înghiţit pe mulţi dintre cei care l-au chinuit pe sfânt. Ceilalţi, temându-se, s-au aruncat la pământ şi au cerut îndurare către Apostolul Bartolomeu şi către Sfânta Mariamni, care erau legaţi deoparte. După ce i-au botezat pe cei din cetate, sfinţii lui Dumnezeu au rânduit un preot şi s-au îndreptat spre Licaonia.
Mormântul Sfântului Apostol Filip a fost descoperit recent, în oraşul antic Hierapolis, numit astăzi Pamukkale, în provincia Denizli, în sud-vestul Turciei. Mormântul se află pe culmea unui deal din nord-estul oraşului, în afara zidurilor cetăţii.
