Duminică, 24 septembrie 2017, am intrat pentru a cincea oară în ultima vreme pe uşa din faţă, deschisă zilnic, într-o clădire istorică, emblematică, înălţată de multă vreme în centrul oraşului Tg. Lăpuş, vizavi de Biserica reformată.
Este un spaţiu solid şi durabil, istoric, pe faţada edificiului pe o placă comemorativă fiind încrustate cuvintele: “În această clădire a funcţionat în anul 1918 Consiliul Naţional Român Lăpuş, care la 5 Decembrie a anunţat în Adunarea Populară, Unirea Transilvaniei cu România. Adunarea a fost atacată de un detaşament din R 39 Debreţin al armatei ungare, pricinuind numeroase victime în morţi şi răniţi”. În urma cruntului măcel de la 5 Decembrie din Tg. Lăpuş au rămas pe locul Adunării generale 65 de morţi şi peste 140 de răniţi.
Evenimentele au trecut, dar au rămas amintirile săpate adînc în inimile urmaşilor. Scopul esenţial pentru care a fost construită clădirea a fost acela de a servi drept Şcoală confesională pentru elevii din Ţara Lăpuşului. Apoi a devenit Şcoală generală. În ultimii ani, întreg spaţiul a fost revendicat de către Parohia greco-catolică şi a devenit proprietatea acesteia. Acum, spaţiul este închiriat unor societăţi comerciale, printre care şi Editura “Galaxia Gutenberg”. 
Doar o foaie de hîrtie albă, format A-4, un pix, o ştampilă şi o semnătură i-au fost necesare tînărului Ovidiu Daniel Hereş, Titi cum îi spun prietenii, cunoscuţii şi colaboratorii, pentru a obţine un spaţiu larg propice realizării intenţiilor sale. Titi este un mare iubitor de artă şi de piese foarte vechi de natură etnografică. Aşa, în urma unei consecvente munci de 7-8 ani, domnia sa a înfiinţat şi deschis publicului larg – primul Muzeu etnografic de mari dimensiuni, care găzduieşte sute de piese foarte vechi pe care le-a distribuit pe raioane la parterul clădirii. Denumirea lui este Old City (Oraşul vechi). Titi şi-a achiziţionat o casă veche, construită din lemn în stil rustic din satul Ungureni, comuna Cupşeni. Ce cuprinde muzeul? În prima încăpere, două expoziţii de numismatică şi cărţi vechi, în a doua, încă de la intrare în partea stîngă, te întîmpină un război de ţesut („teară”) cu toate componentele lui: brîgle, stativi, prinsoare spată, iţe, verjele şi o sucală. Pe tavanul din bîrne se află 6 lămpi cu petrol pentru iluminat, pereţii sînt plini de blide din lut ars cu şterguri înflorate pe ele. Domină apoi, 5 ţoluri din lînă ţesute în războiul de ţesut, pe pereţi, impresionează prin vechime şi prin modul cum au fost păstrate de-a lungul anilor: icoanele pe sticlă, curelele din piele pentru costumele de bărbaţi şi zece obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte (opinci). Vedete ale muzeului sînt considerate o masă din lemn de peste 120 de ani, o maşină de cusut „Singer” cu piese din platină şi un lacăt pentru o uşă de biserică şi multe altele. Acum, acest spaţiu este un valoros monument de arhitectură, fiind organizat şi deschis publicului larg şi oferă acestuia o imagine grăitoare a muncii, inventivităţii şi sensibilităţii ţăranului român. Muzeul lăpuşean valorifică cele mai importante elemente ale civilizaţiei rurale.
