De când s-a închis groapa de gunoi neconformă de la Satu Nou de Jos, adică din 17 iulie 2017, administraţiile locale plătesc bani în plus pentru fiecare tonă de deşeu depozitat pe noua rampă, provizorie. Primăria din Dumbrăviţa, spre exemplu, plăteşte mai mult cu peste 3.000 de lei/lună pentru depozitarea gunoaielor.
Astfel, administraţia locală are costuri suplimentare lunare cu serviciul de salubrizare de mii de lei, bani pe care este obligată să-i plătească, dar nu are de unde să îi recupereze. Primarul Felician Ciceu spune: „În ceea ce priveşte închiderea gropii de gunoi din Baia Mare, aceasta a determinat costuri suplimentare pentru toate administraţiile locale de 130 de lei/tona depozitată. Deci noi avem circa 33 de tone pe lună, aşa că avem de plătit în jur de 3.500 lei costuri, în plus, cu salubrizarea comunei. Noi achităm aproximativ 22.000 lei pentru salubrizare, pe lună. Nu putem să ne îngropăm însă în gunoaie. E o sarcină a administraţiei locale pentru că trebuie să asigurăm salubrizarea comunei. A existat şi un angajament luat de autorităţi, că în 17 iulie se închide groapa veche de gunoi, dar depozitul ecologic de la Sârbi nu este gata, din păcate. Din discuţiile purtate la nivel de Consiliul Judeţean cu primăriile, probabil că abia anul viitor se va finaliza şi investiţia aceasta. Tot atunci ne-a informat şi Drusalul despre platforma temporară făcută pe perioada aceasta, după închiderea gropii vechi. Nu avem unde altundeva să ne depozităm gunoiul, dar sarcina salubrizării cade în atributul nostru, al UAT-ului şi nu avem ce să facem, decât să plătim extra şi să-l ducem pe noua platformă. Totuşi am primit notificare în prealabil, la începutul lunii iulie, ca să ne prevedem în buget această cheltuială suplimentară… Dar aceşti bani plătiţi în plus, administraţia locală nu are de unde să îi recupereze”.
Module pentru compost, distribuite populaţiei
Primăria a primit undă verde din partea autorităţilor judeţene ca să distribuie sătenilor module pentru compost. Igluurile pentru deşeurile menajere însă, mai au de aşteptat în curtea primăriei, după cum ne explică primarul: „Am distribuit acele module pentru compost populaţiei, pe parte de management al deşeurilor, urmând ca după ce va fi desemnat operatorul şi ne va da undă verde judeţul, să facem şi amplasarea celor trei categorii de igluuri pentru hârtie, sticlă şi plastic. Dar momentan nu am distribuit decât aceste module pentru compost, care sunt de fapt nişte recipiente de un metru cub, fără fund, în care localnicii depozitează ce au cosit în grădină sau alte resturi vegetale, care după ce sunt puse în aceste module se transformă în compost. Deci ideea este cea a reciclării”. Igluurile distribuite în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Maramureş” zac nu doar în curtea primăriei din Dumbrăviţa, ci în curţile tuturor administraţiilor din judeţ, aşteptând ca depozitul ecologic de la Sârbi-Fărcaşa să devină operaţional.
