Joi, 7 septembrie 2017, în Comisia pentru industrii şi sevicii din Camera Deputaţilor, cu participarea reprezentanţilor Ministerelor Economiei şi Energiei, A.N.R.M, Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, A.G.I.R, patronate şi sindicate din ramura mine, geologie, energie, s-a discutat timp de 3 h despre studiul ”Mineritul în contextul dezvoltării durabile a României”, prezentat de prof. univ. dr. ing Dumitru Fodor, membru titular al Academiei, preşedinte al Comitetului Naţional Minier Român şi membru al Comitetului Mondial Minier.
În cadrul expunerii, au fost prezentate şi propunerile aferente Regiunii miniere Maramureş privind revigorarea activităţii miniere. S-a propus amplasarea uzinei metalurgice cât mai aproape de marele zăcământ cuprifer de la Roşia Poieni – Abrud, unde se află 60% din rezervele de cupru ale ţării. Această propunere a plecat de la ing. Ovidiu Gîlcă, director general Remin Baia Mare de la subsemnatul).
România se află în primele 5 ţări din UE în privinţa potenţialului de resurse minerale, potrivit cifrelor date publicităţii în anul 2004. Dispunem aproape de tot spectrul de resurse minerale: combustibili minerali, minereuri de metale feroase, neferoase şi preţioase, minereuri cu conţinuturi de metale rare şi radioactive, substanţe nemetalifere, sare şi o diversitate de roci utile, precum şi de ape minerale naturale, geotermale. La Forumul European Minier, s-a solicitat reluarea activităţilor miniere de către ţările care au resurse minerale, îndeosebi de metale neferoase.
Maramureşenii ne întreabă de ce uzinele metalurgice obţineau profit, iar unităţile miniere erau considerate nerentabile? În perioada în care unităţile miniere şi metalurgice au fost în aceeaşi structură de Centrală a minereurilor şi metalurgiei neferoase Baia Mare, activitatea pe ansamblu era cu profit. După ce s-au despărţit, minerii excavau, extrăgeau şi flotaţiile prelucrau minereurile cu toate metalele conţinute, pentru care suportau cheltuielile aferente operaţiilor tehnologice, însă Remin beneficia doar de valoarea metalelor de bază din concentrate: plumb, zinc, cupru, aur, argint, timp în care metalurgii valorificau din concentrate şi unele metale însoţitoare, cadmiu, staniu, seleniu, stibiu, bismut, wolfram, care au valoare mare.
Sunt lăudabile măsurile recente luate de către Guvernul condus de premierul Tudose. Ministerul Economiei şi Agenţia resurselor Minerale ANRM refac proiectul de modificare şi completare a Legii minelor nr. 85/ 2003 şi a Legii apelor minerale. Prin revigorarea activităţii miniere, datoria externă a României ar putea fi achitată prin valorificarea unor metale, aşa cum dealtfel s-a procedat şi înainte de 1989.
Ing. Lazăr-Aurel PANTEA
