În zilele de 14 şi 15 august a avut loc la Băseşti ediţia a X-a a Festivalului de literatură şi colocviile de istorie „George Pop de Băseşti”. Primarul comunei, dr. Ioan Călăuz, dimpreună cu colaboratorii au imprimat manifestării rangul meritat de rezonanţa istorică a aşezării.
Mai ales că suntem în preajma Centenarului Marii Uniri. Este nevoie – îmi spunea primarul Călăuz, să spunem celor care nu ştiu ce importanţă a avut Băseştiul în istoria acestui neam. George Pop locuind la Băseşti, fiind preşedintele Partidului Naţional Român din Ardeal, întreaga diplomaţie se purta la Băseşti, care a devenit după Blaj, a doua localitate ca valoare spirituală şi simbol din Ardeal. Dar şi economic, Băseştiul a fost prosper: avea şapte mori, un târg de animale, clădiri cu etaj, prăvălii la care veneau locuitorii din satele învecinate. Casa lui Badea George a fost multe decenii un punct de referinţă şi de întâlnire a multor personalităţi politice şi culturale transilvănene: dr. Vasile Lucaciu, Vasile Goldiş, Ioan Raţiu, Teodor Mihali, Petre Dulfu, Iosif Vulcan, dar şi din Regat: I.C. Brătianu – prim ministru ori consilierul regal Titulescu. După trecerea lui Nicolae Iorga pe la Băseşti (venea din Maramureşul istoric) în 1906 afirma: „În casa de la Băseşti era nu de puţine ori Guvernul Provizoriu al Ardealului asuprit”, iar pe George Pop de Băseşti îl numeşte Bătrânul Naţiei.
• Pe acest fond de vibraţie istorică, în ziua de Sfânta Maria 2017, parte din localnici şi invitaţii la Festival s-au adunat la Mănăstirea greco-catolică „Adormirea Maicii Domnului”. Supla construcţie a fost ridicată în memoria lui George Pop de Băseşti pe colina de unde pe 23 februarie 1919 trupele lui Bela Kun deschideau focul asupra cortegiului funerar a lui Badea George. Întreaga ceremonie de înmormântare s-a desfăşurat sub şuierul gloanţelor aşa cum scrie şi pe obeliscul ridicat de fiica sa Elena: „Aici îşi doarme somnul de veci George Pop de Băseşti, preşedinte al Partidului Naţional Român şi al istoricei Adunări de la Alba Iulie unde s-a proclamat unirea tuturor românilor. Născut la 1 august 1935, trecut la cele veşnice la 23 februarie 1919, sub şuierul gloanţelor secuieşti, apărat de armata română eliberatoare. Domnul a chemat pe robul său căruia i s-a dat să vadă dezrobirea neamului”. Martorii acelui trist eveniment spun că întreg satul a fost prezent la înmormântare, dar nimeni nu a părăsit ceremonia şi cortegiul funerar deşi pericolul de a fi împuşcaţi era foarte mare. Episcopul Iuliu Hossu a fost nevoit să se oprească undeva între Jibou şi Cehu Silvaniei pentru a fi protejat.
Maicii Domnului”
Grădina pe care s-a construit Mănăstirea a aparţinut lui George Pop. În anul 2000 s-a pus piatra de temelie, iar în anul 2005 a fost sfinţită biserica mănăstirii de către Lucian Mureşan, cardinalul Bisericii Greco-Catolice din România şi de alţi ierarhi, inclusiv nunţiul apostolic de la Bucureşti.
Tot în incinta mănăstirii se află şi Teiul Unirii, care are o dublă valoare: una biologică – 230 de ani şi este pe lista monumentelor naturii şi una istorică. La umbra lui s-au luat cele mai importante decizii privind unirea Ardealului cu România.
• După liturghie, am trecut pe la Casa memorială. Mi s-a spus că eforturile primarului Călăuz sunt mari, intenţiile sunt generoase. A făcut o frumoasă poartă maramureşeană, un gard de lemn, dar casa lui Badea George cere ajutor. Se zbate între glorie şi igrasie. Despre starea Casei voi mai scrie. Mai ales că ne copleşeşte Centenarul.
• În sala Căminului cultural din Băseşti a avut loc ceremonia decernării premiilor. Care au fost prefaţate de câteva scurte discursuri despre rolul lui George Pop de Băseşti în evenimentul major al Marii Uniri. Au fost susţinute de dr. Ilie Gherheş şi dr. Marian Pop, istorici cunoscuţi în zonă. Dr. Ioan Călăuz, primarul comunei care s-a dedicat cinstirii memoriei lui Badea George fiind deci un fin cunoscător a biografiei marelui bărbat. Ne-a dăruit câteva detalii semnificative. Am aflat că în 1905 s-a încercat asasinarea lui la alegeri. Ca deputat în Parlamentul de la Budapesta a apărat cu hotărâre drepturile legitime ale poporului român din Transilvania. Totul va culmina cu discursul său din 2 mai 1879 când ia atitudine faţă de legea Trefort, care prevedea introducerea obligatorie a limbii maghiare în şcolile poporale şi confesionale. De discursul acela a fost impresionat şi primul ministru, contele Tisza Kalman, care i-a propus să meargă cu ei. Deputatul George Pop îi răspunde: „De mi-aţi da toată Ungaria şi tot n-aş trăda cauza cea dreaptă a sărmanului şi nenorocitului meu popor, care în afară de Dumnezeu, de tovarăşii mei şi de mine, n-are alţi apărători împotriva tendinţelor voastre cotropitoare”. A fost o lecţie de istorie necesară mai ales pentru cei tineri. Manifestarea a fost continuată de un recital de poezie susţinut de Nicolae Scheianu, Victor Tecar şi Gheorghe Pârja. Am mai reţinut discursul lui Vasile Morar despre starea de astăzi a receptării istoriei, mai ales a istoriei Transilvaniei. A fost ferm şi fără echivoc. Apreciind totodată eforturile remarcabile ale primarului Călăuz pentru ridicarea acestei aşezări.
Un grup de elevi ai şcolii din localitate a susţinut un emoţionant recital de cântece patriotice.
şi Nicolae Scheianu în curtea Casei Memoriale
Prezenţa marelui interpret Nicolae Sabău a încununat manifestarea de la Băseşti. Un recital închinat istoriei şi făuritorilor ei. A recitat şi actorul Doru Fârte. În sală au fost şi senatorul Severica Covaciu şi deputatul Adrian Todoran care au mărturisit că nu vor uita de Băseşti. În sala plină am putut remarca şi iubitori de literatură şi istorie din alte localităţi. Din Baia Mare, domnii Alexandru Peterliceanu şi profesorul şi prozatorul Valer Turcu. Spun la sfârşit cuvintele lui Octvavian Goga: „E un capitol de istorie naţională în cripta de la Băseşti. Epigoni ai ţării mele, veniţi la ea şi învăţaţi dragostea de neam”.
Închei cu reverenţă pentru această catedrală a neamului şi cu consideraţie pentru consiliul local şi un primar care doresc să zidească. Să nu uităm istoria de la Băseşti!
Premiile Festivalului de literatură şi ale colocviilor de istorie „George Pop de Băseşti”, ediţia a X-a
Juriul format din Gheorghe Pârja (preşedinte), dr. Ilie Gherheş, Nicolae Scheianu, Daniel Hoblea, dr. Marin Pop, prof. Marieta Dragoş şi dr. Ioan Călăuz (membri) a acordat următoarele premii:
1. Marele Premiu al Festivalului – acad. Ioan Aurel Pop şi prof. univ. dr. Ion Bolovan pentru lucrarea „Istoria Transilvaniei”;
2. Premiul Festivalului pentru proză – Victor Tecar;
3. Premiul Festivalului pentru poezie – Vasile Morar;
4. Premiul Festivalului – revistei „Caiete Silvane” – Zalău;
5. Diplomă de Excelenţă, maestrului Nicolae Sabău, pentru întreaga activitate depusă în slujba cântecului popular românesc.
