Despre Primul Război Mondial se spune că ar fi putut să nu aibă loc, iar faptul că a izbucnit s-a datorat unor interese expansioniste şi economice, a unor ambiţii teritoriale mereu nesatisfăcute, a unor ambiţii şi orgolii personale. La acest război au participat 28 de state şi peste 70 de milioane de combatanţi, fiind folosite pe scară largă ultimele descoperiri ale tehnologiei militare: avionul, submarinul, tancul, gazele toxice.
Pentru mulţi istorici, Primul Război Mondial a fost începutul unui conflict care a durat până la căderea cortinei de fier şi a comunismului. Motivul conflagraţiei a fost asasinarea prinţului moştenitor al Austro-Ungariei, arhiducele Franz Ferdinand, şi a soţiei sale, care au antrenat marile puteri în război. Situaţia putea fi evitată, aşa cum au fost evitate cele două crize marocane, criza bosniacă şi războaiele balcanice, dar Austro-Ungaria a decis în 1914 ca Serbia să fie distrusă. Germania susţinea că orice întârziere a declanşării unui conflict militar îi este defavorabilă, iar Rusia nu putea admite să asiste neputincioasă la distrugerea regatului Serbiei, de origine slavă şi orthodox.
La Consiliul de Coroană din 3 august 1914 de la Peleş, România a hotărât să rămână într-o neutralitate, de fapt a fost un răgaz de doi ani în care s-au făcut pregătiri militare şi politice pentru ca la momentul potrivit să intrăm în luptă cu şanse de izbândă. Opinia publică românească aştepta cu nerăbdare intrarea în război de partea Antantei, stimulată de manifestările “Acţiunii Naţionale” şi a “Federaţiei Unioniste”, în acea perioadă au fost rostite cele mai înălţătoare discursuri politice, iar în plan politico-diplomatic a fost semnată în secret o convenţie cu Rusia, care se obliga ca în schimbul neutralităţii să garanteze integritatea teritorială şi dreptul ca România să ocupe toate teritoriile austro-ungare cu etnici români. După multe discuţii şi promisiuni, puterile Antantei au recunoscut, la începutul lunii august 1916, dreptul României ca Bucovina, Ardealul, Crişana, Maramureşul şi Banatul, în cazul victoriei, să revină la ţara mamă şi să participe la conferinţa de pace pe picior de egalitate cu cele patru puteri, Franţa, Anglia, Rusia şi Italia, iar convenţia militară prevedea ca România să lupte doar împotriva Austro-Ungariei.
În 14 august 1916, la Consiliul de Coroană de la Palatul Cotroceni, unde discuţiile s-au purtat în limba română, s-a hotărât intrarea României în Primul Război Mondial, regele Ferdinand încheind cu expresia: Domnilor, cu Dumnezeu înainte!
În primul an de participare la război, august 1916 – august1917, România a pierdut teritorii după teritorii, inamicul a ocupat 2/3 din teritoriul României, guvernul, parlamentul şi familia regală s-au mutat la Iaşi, linia de front s-a stabilizat pe aliniamentul Focşani, Nămoloasa, Siret şi de acolo vor începe victoriile armatei române de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, care au reprezentat unul din momentele astrale din istoria poporului roman. Acolo au fost puse, din punct de vedere militar, bazele făuririi României Mari.
În memoria miilor de luptători căzuţi pentru ţară la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz, Consiliul Judeţean Vrancea organizează anual acţiunea comemorativă “Vrancea Eroică” care în acest an a coincis cu centenarul victoriilor de la Mărăşeşti, aceasta fiind ediţia a III-a. În perioada 3-6 august 2017, pe scena amenajată în Piaţa Unirii din Focşani, la Mausoleul de la Mărăşeşti şi la Mausoleul de la Soveja, organizatorii au adus cele mai reprezentative forţe artistice din ţară pentru a comemora marea izbândă a armatei române de acum o sută de ani. Joi, 3 august, au fost prezenţi la eveniment reprezentanţii folclorului românesc, Andrei Păunescu, Cristofor Aldea Teodorovici, Mircea Vintilă, Victor Socaciu, recitalul fiind încheiat de Ştefan Hruşcă. Vineri 4 august, au evoluat Corul bărbătesc din Finteuşu Mare, care a participat şi la prima ediţie, din august 2015, cu concertul “Cântec din sufletul neamului”, şi Orchestra naţională de muzică populară Lăutarii din Chişinău. Sâmbătă 5 august, maestrul Dan Puric a susţinut conferinţa publică “Să fii român”, urmat de maestrul naiului, Gheorghe Zamfir, iar seara s-a încheiat cu recitalurile Paulei Seling şi Alessandro Safina. Duminică, 6 august, a avut loc parada militară, concertul fraţilor Cazanoi şi concertul Symphoenix susţinut de Formaţia Phoenix şi Orchestra condusă de Daniel Jinga.
Andrei DRAGOŞ
