A apărut volumul “Biblioteca publică băimăreană (1950-2000)”, scrisă de Laura TEMIAN, mulţi ani bibliotecar şi director al Bibliotecii judeţene, în perioada 1992-2000.
Cu pasiune şi iubire de carte, Laura Temian a publicat în 1993 documentarul “1 Decembrie 1918. Marea Unire şi George Pop de Băseşti”, ca un omagiu la împlinirea a 75 de ani de la Marea Unire din 1918 şi 75 de ani de la moartea marelui tribun (23 februarie 1919). Laura Temian este coautoare la “Autori maramureşeni. Dicţionar biobibliografic” (peste 600 p., Baia Mare 2000), la monumentala lucrare “File de cronică. Ţinuturile Chioar, Codru, Lăpuş, Maramureş” (vol. I, din paleolitic pînă în 1918, 640 p., Baia Mare, 2016).
Noua lucrare conţine informaţii şi contribuţii documentare şi bibliografice despre “Biblioteca publică băimăreană” de la înfiinţare pînă în anul 2000 (212 p., Baia Mare, 2016). Cartea este dedicată cu “dragoste şi recunoştinţă tuturor celor care şi-au adus contribuţia, de-a lungul anilor, la creşterea şi consolidarea prestigiului instituţiei”. Aşa cum se menţionează şi în “Argument”, cititorul avizat sau cu iubire de carte va găsi aici informaţii, fapte, evenimente, selectate cu acribie profesională, despre primii 50 de ani de existenţă a Bibliotecii publice, înfiinţată în noiembrie-decembrie 1950, cunoscută ca Biblioteca Centrală Regională Baia Mare – a început să împrumute cărţi pentru cititori în martie 1951. De la 11.426 de volume şi 788 cititori în anul deschiderii pentru public, în anul 2000 fondul de carte şi periodice a fost de 400.000, Biblioteca judeţeană fiind frecventată zilnic de sute de cititori.
Cartea Laurei Temian este elaborată minuţios, cu har profesionist. O carte de suflet şi inimă a autoarei, care are experienţă în alcătuirea unor astfel de volume bibliografice şi documentare, probate şi în alte scrieri ale autoarei, unele amintite.
Directorii bibliotecii au fost: Ecaterina Vida, Gheorghe Marcu, Vasile Nistor (pe perioade scurte), apoi Octavian Bandula (1956-1962), Mircea Pop (1962-1965), Iosif Capocean (1965-1967), Ion Igna (1967-1975), Valentin Băinţan (1975-1990) şi Teodor Ardelean (1990-1992, înainte de a deveni senator, şi din 2000 pînă în prezent).
Alcătuită după un criteriu cronologic riguros, cartea Laurei Temian prezintă date şi fapte din istoria instituţiei, din satisfacţiile şi din insatisfacţiile celor 60 de bibliotecari. Din anul 2000, “biblioteca s-a aşezat în propria casă, adevărat Palat”, cîrma Bibliotecii “Petre Dulfu” fiind preluată de Teodor Ardelean. Acesta a accelerat procesele de modernizare, înzestrare şi informatizare, de profesionalizare a personalului, de înfiinţare a unor filiale în străinătate, fiind apreciat ca un manager excepţional. Biblioteca “Petre Dulfu” a dobîndit astfel o faimă binemeritată în judeţ, în ţară şi străinătate.
