S-a tras cortina

0
251
Alaiul mirelui la casa miresei

Duminică, 30 iulie 2017, a fost ultima zi a Festivalului „Satele unite ale Maramureşului” din Ţara Lăpuşului, creat de irlandezul Peter Hurley pentru promovarea şi susţinerea satelor româneşti păstrătoare de tradiţii, adevărate comori vii. Sătenii au înţeles importanţa mesajului şi au decis să se implice, prezentîndu-şi fiecare specificul. Un rol deosebit l-au avut conducerile celor 7 comune care compun Ţara Lăpuşului, cu cele 30 de sate aparţinătoare.

“Într-un efort impresionant, 63 de sate din Ţara Maramureşului sînt activate să participe, fiecare cu cîte un eveniment, mai mic sau mai mare, unde vizitatorii pot să întîlnească valorile autentice ale satului tradiţional”, declară Peter Hurley.
Programul zilei de 29 iulie 2017 în comuna Lăpuş a fost intitulat „Cîntec, joc şi veselie”, ţinut de dimineaţa pînă seara. La ora 10, oaspeţii au fost întîmpinaţi de conducerea Primăriei şi a avut loc deschiderea porţilor, invitaţii fiind serviţi cu plăcintă cu brînză. La sediul Primăriei, a fost vernisată expoziţia „Zestrea Lăpuşului”. A fost vizitată Biserica de lemn şi s-a efectuat un popas la mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului”. Activităţi inedite au avul loc la casa şi şura lui Nicolae Pop a lui Hurgai. Au fost organizate două ateliere de coacere a pîinii din făină de grîu şi de mălai. În casă, Nicolaiu lui Hurgai a făcut o demonstraţie despre modul cum se obţine uleiul din seminţe de dovleac. S-au preparat „cocoşi” (floricele de porumb) în şaică, un recipient cu găuri, pus pe flăcăra unui foc. Un grup de fete din Lăpuş au lucrat la cusutul zgărzilor şi zgărdanelor şi la confecţionarea de batistuţe pentru feciorii chemători la nuntă. În şura lui Nicolae, împodobită cu vase din lut ars, şterguri şi feţe de masă înflorate, Elena Ştefan şi Ansamblul “Horitoarele din Lăpuş” au desfăşurat obiceiul “Şezătoarea”, cu interpretarea unor cîntece precum: “Nu vine badea, nu vine, gîndeşte că n-are la cine / Nu vine că nu-i acasă, ori doară mă-sa nu-l lasă, / Mă-sa l-ar putea lăsa, ştiu că nu i l-oi mînca, / Num’ un pic l-oi săruta şi iară înapoi l-oi da”.
În pauză, participanţii au fost serviţi cu guiaş pregătit de Viorica Paşca şi Nicolae Pode. În final, tineri şi vîrstnici au încins jocul la şură.
Duminică, 30 iulie 2017 (ultima zi a Festivalului), în comuna Groşii Ţibleşului, peste 500 de groşeni au participat la o nuntă ţărănească derulată ca în urmă cu o sută de ani. La casa mirelui, s–a constituit un convoi de nuntaşi, un stegar şi ceteraşi şi au pornit după mireasă. Din tîrnaţ (prispă), starostele a spus: “Am venit după mireasă s-o ducem la noi acasă. / Mirele dimineaţă s-o sculat şi pă faţă s-o spălat, / S-o uitat frumos la soare, s-o gătit ca să se-nsoare. / Şi-o umblat din casă-n casă ca să-şi caute mireasă / Ş-o venit la dumneavoastră după floare mîndră, aleasă. / O vinit la dumneavoastră-n prag, vă rog să-l primiţi cu drag!” În curte, s-a încins un joc. Starostele a adăugat: “Dragi surori şi fraţi, unchi, mătuşi, bunici, la această casă adunaţi, / Eu vă rog să m-ascultaţi la vreo două-trei cuvinte care astăzi trebe’ zise. / Iată că vremea a sosit ca la un pom mîndru înfrunzit, / C-a venit primăvara să înflorească, aşa a venit vremea fiicei dumneavoastră ca să pornească din această casă cu al ei soţ să se unească”. Mireasa îşi cere iertare pentru tot ce a greşit celor dragi – părinţi, fraţi şi surori… Alaiul reunit cu naşi, druşte, stegari şi călăreţi ajunge la biserică, unde la intrare primarul Nicolaie Burzo a oficiat cununia civilă, iar preotul pe cea religioasă. În acorduri muzicale, nuntaşii s-au deplasat la casa miresei, au aruncat grîu peste ea, iar apoi cu mic şi mare au sărbătorit evenimentul la Căminul cultural, pînă tîrziu în noapte, inclusiv cu strigătul găinii.
În acest fel s-au creat punţi între rural şi urban, punţi între generaţii, mai ales din zona rurală. „Valorile autentice au relevanţă atît pentru tinerii din oraş cît şi pentru cei din sat”, concluzionează Peter Hurley, prezent la toate aceste manifestări.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.