Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Baia Mare face parte din 2011 din reţeaua liceelor bilingve care organizează şi susţin bacalaureatul francofon. Elevii care sunt admişi la probele bacalaureatului francofon primesc pe diploma de bacalaureat naţional menţiunea ”bilingv-francofon”, care le permite accesul în orice facultate din spaţiul francofon. De-a lungul anilor, foşti liceeni de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” au ajuns să înveţe în universităţi de prestigiu din străinătate.
De exemplu, unul dintre elevi a ajuns să studieze arta dramatică în Paris, iar o altă tânără a optat pentru a studia în Paris, dreptul. Activitatea Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” este atent monitorizată de reprezentanţii Ambasadei Franţei la Bucureşti şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Până acum au fost obţinute calificative maxime, iar unitatea liceală a fost dată ca exemplu de bună practică în alte licee bilingve din România. De filiera francofonă de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Baia Mare este responsabilă Rodica Mone, profesor de limba franceză şi directorul adjunct al instituţiei. Ea ne-a dezvăluit câteva dintre amănuntele bacalaureatului francofon.
Posibilitatea de a studia în spaţiul francofon
R: Ce este bacalaureatul francofon şi cum aţi ajuns să faceţi parte din reţeaua liceelor care susţin bacalaureatul francofon?
R.M.: Povestea a început în vara anului 2011, când colegiului nostru i s-a propus să devină partener în proiectul bilateral franco-român pentru clasele cu predare bilingv-francofonă „De la învăţământul bilingv către filiere universitare francofone”, aprobat prin Acordul asupra învăţământului bilingv dintre Guvernul Republicii Franceze şi Guvernul României, semnat la data de 28 septembrie 2006 la Bucureşti. După o lungă chibzuinţă, conducerea de atunci a colegiului împreună cu catedra de limba franceză a decis că da, suntem pregătiţi să facem un pas calitativ înainte în ceea ce priveşte destinul filierei francofone din colegiul nostru. A urmat un stagiu de pregătire a întregii echipe pedagogice, profesori de limba franceză şi de aşa-numitele DNL (discipline non-lingvistice) care urmau să fie predate în limba franceză. La formare au participat şi directorii liceului nostru pentru că acest proiect nu se poate derula fără sprijinul lor nemijlocit, aşa cum la nivel naţional este condiţionat de colaborarea dintre ministerele educaţiei din România şi din Franţa.
R: Cum este structurat bacalaureatul francofon?
R.M.: Concret, bacalaureatul francofon este structurat în două etape. Prima se desfăşoară în clasa a XI-a şi presupune elaborarea unui proiect interdisciplinar, pe o temă de interes judeţean sau regional, care să-i preocupe pe elevi şi pe care să o cerceteze punându-şi întrebări la care să elaboreze răspunsuri prin conţinuturile proiectului. La finele clasei a XI-a, proiectul elaborat de elevii clasei bilingv-francofone este evaluat prin Proba anticipată a Bacalaureatului francofon. Partea a doua se desfăşoară în clasa a XII-a, se referă la pregătirea unei probe scrise la DNL şi îi vizează doar pe elevii declaraţi admişi la Proba anticipată. Nota finală este media notelor obţinute la cele două forme de evaluare din ultimii doi ani de liceu. Elevii declaraţi admişi la probele bacalaureatului francofon primesc pe diploma de bacalaureat naţional menţiunea ”bilingv-francofon”, care le permite accesul în orice facultate din spaţiul francofon, fără să mai susţină testul de limba franceză. Standardele de performanţă sunt aceleaşi ca pentru bacalaureatul naţional, adică minimum nota 5 şi o medie de cel puţin 6. În plus, elevii trebuie să dobândească nivelul B2 fie prin examenul internaţional de limba franceză DELF, fie prin proba de competenţe lingvistice. Aş vrea să menţionez faptul că în liceul nostru se studiază mai multe limbi străine în regim bilingv, dar numai filiera francofonă are avantajul acestui proiect şi al acestei menţiuni.
Studenţi în Franţa
R: Aveţi elevi absolvenţi ai claselor bilingve de franceză care studiază în străinătate?
R.M.: Da, numele care îmi vin acum în minte sunt Liviu Bora, care şi-a făcut studiile la Conservatoire Supérieur d’Art Dramatique din Paris, şi Cristina Făt, care a optat pentru Drept la Université Paris 1 – Panthéoon Sorbonne, Collège Juridique Franco-Roumain.
R: Care au fost temele abordate şi cine le-a ales?
R.M.: Temele tratate de-a lungul anilor au acoperit o gamă largă de interese. Primul proiect interdisciplinar a fost elaborat în anul şcolar 2011-2012 şi a avut ca temă Mistere şi legende din patrimoniul Maramureşului. În anul următor, atenţia elevilor s-a îndreptat înspre Centrul Artistic de pictură Baia Mare. Au tratat apoi temele: Primăria Baia Mare – o instituţie în serviciul cetăţenilor, Viitorul ecologic al oraşului nostru ne priveşte pe toţi. Activitate minieră în depresiunea Maramureşului, Sportul maramureşean – realităţi trecute, prezente şi perspective. Tema cercetată în acest an a fost Activităţile artizanale în judeţul Maramureş. Elevii sunt cei care propun mai multe teme, apoi tot ei aleg, în funcţie de interesul majorităţii, dar şi de orientarea pe care le-o dau profesorii din echipa pedagogică de la filiera bilingv-francofonă, de explicaţiile şi pistele sugerate pe care ar putea porni în exploatarea şi cercetarea temelor propuse.
R: Cum se lucrează pentru realizarea acestui proiect interdisciplinar?
R.M.: Odată tema aleasă, clasa se împarte pe grupe de 4-5 elevi, fiecare urmând să trateze o sub-temă şi să pregătească un sub-produs. În cele din urmă, munca de cercetare şi produsele fiecărei grupe vor alcătui sau vor contribui la realizarea produsului final al clasei. Acesta va fi evaluat în cadrul Probei anticipate şi poate fi un blog, o revistă sau o broşură, un scurt film, un afiş etc. În acest an, ei au realizat o hartă interactivă. Fiecare grupă de elevi are un responsabil, în general e ales elevul cu cel mai bun nivel de franceză pentru că el va prezenta global ceea ce au lucrat de-a lungul anului şcolar. Apoi, fiecare elev îşi prezintă propria contribuţie la sub-produsul grupei din care face parte şi, deci, la produsul final. Şi proiectul, dar şi evaluarea sunt total diferite de ceea ce eram obişnuiţi să facem în şcoală. Proiectul e construit cu sprijinul nemijlocit al profesorilor de DNL (în acest an am avut Geografie şi Istorie), rolul profesorilor de limba franceză fiind să le asigure sprijin atât elevilor, cât şi profesorilor care predau acele discipline non-lingvistice în limba franceză. La Proba anticipată, fiecare profesor din comisie atribuie puncte pe care le vor converti în notă prin media aritmetică. Comisia e formată din cei doi profesori de DNL, un profesor de limba franceză altul decât cel care a predat la clasă şi care are calitatea de evaluator DELF, precum şi un observator, profesor de limba franceză. E interesant şi faptul că pe parcursul anului şcolar fiecare elev are de completat un jurnal, un carnet de bord, un fel de oglindă fidelă a muncii sale, a cercetării, a lecturilor şi a notiţelor personale; e o oglindă a dificultăţilor cu care s-a confruntat, a soluţiilor pe care le-a găsit, a negocierilor cu colegii de grupă şi, nu în ultimul rând, a satisfacţiei de a fi ajuns la liman.
R: Care sunt instituţiile cu care aţi colaborat?
R.M.: În funcţie de tema fiecărui an, cu Primăria Baia Mare, cu toate muzeele din oraş, cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură, cu Bastionul Măcelarilor, cu Arhivele Naţionale, cu Direcţia pentru Sport şi Tineret, dar şi cu persoane fizice, de exemplu cu meşteri populari. Elevii au apreciat în mod deosebit munca de teren, întâlnirile şi interviurile cu diverse persoane active sau pensionate deja din variile domenii de activitate studiate.
Interes crescut pentru bacalaureatul francofon
R: Câţi elevi beneficiază de bacalaureatul francofon?
R.M.: Am avut ani în care am funcţionat cu o jumătate de clasă, adică între 15 şi 18-19 elevi; de câţiva ani încoace, avem clase întregi, ceea ce înseamnă o medie de 25 elevi. În acest an, exemplul cel mai proaspăt, am avut 27 elevi de clasa a XI-a care s-au prezentat la Proba anticipată şi toţi au fost declaraţi admişi. La proba scrisă de DNL – Geografie, clasa a XII-a, s-au prezentat 14 elevi dintr-un total de 17 şi 12 au fost admişi. Rezultate foarte bune! În plus, dincolo de cifre şi procentaje, mai important mi se pare progresul pe care aceşti elevi îl fac din momentul în care se înscriu în clasa a IX-a filiera francofonă până la evaluarea finală. Limba franceză e o limbă foarte frumoasă, dar nu e deloc uşoară şi nu se lasă îmblânzită cu una-cu două: e nevoie de multă muncă, de asiduitate, de motivaţie ca să ţi-o faci prietenă! Şi cei mai mulţi dintre elevii noştri francofoni reuşesc! Din 2011, de când facem parte din reţeaua liceelor bilingve care organizează şi susţin bacalaureatul francofon, reprezentanţii Ambasadei Franţei la Bucureşti şi Ministerul Educaţiei Naţionale ne monitorizează şi ne evaluează. Fiecare evaluare ne-a adus calificative maxime şi am fost menţionaţi drept exemplu de bună practică în alte licee bilingve din ţară: avem toate motivele să ne simţim mândri de munca noastră şi de rezultatele elevilor noştri!
