Duminică, 2 iulie 2017, într-un fel de amfiteatru în aer liber, cu baloţi în loc de fotolii, s-a desfăşurat o sărbătoare a muzicii tradiţionale, cu muzici, poveşti despre oamenii satelor, jocuri populare, evoluţii scenice de virtuozitate ale celor 180 de artişti, scriitori, coregrafi, cîntăreţi, horitori, coruri, tarafuri, solişti vocali şi instrumentişti.
Au participat împătimiţi ai cîntecului tradiţional din Bucovina, Cluj, Alba, Bucureşti şi din satele Maramureşului istoric şi ale Lăpuşului. Cu alte cuvinte, la Stoiceni a fost o sărbătoare a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti care a adunat mulţime de oameni.
Grigore Leşe are un glas tulburător, o minte ascuţită şi seriozitate ce ne surprinde. Trei au fost punctele zilei. Mai întîi, oaspeţii au fost invitaţi la Biserica satului, preot paroh Ovidiu Gîţ, să participe la Sfînta Liturghie, alături de părintele stareţ Miron Iustin de la mănăstirea Oaşa din localitatea Şugag, judeţul Alba, şi de preotul Mihai Gheduţiu de la Catedrala ortodoxă din Tg. Lăpuş. A răspuns corul de bărbaţi din Suceava. Apoi, mulţimea artiştilor şi invitaţilor purtînd costume populare s-a îndreptat spre biserica veche din deal. Alaiul s-a mutat, trecînd pe uliţa satului, la casa, şura şi acareturile lui Grigore Leşe, construite din lemn şi acoperite cu paie.
După ce au mîncat gulaş (guiaş) gătit în ceaune mari, caş şi urdă din lapte de oaie, slănină afumată cu ceapă, sarmale cu păsat, dar şi un pahar de „tărie”, a început concertul propriu-zis, cu fanfarele din Buneşti şi Fălticeni, judeţul Suceava. A urmat primirea Înaltpreasfinţiei Sale Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, şi a PSale Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului. A fost prezent şi primarul de Tg. Lăpuş, Mitru Leşe. Înaltele feţe bisericeşti au fost primite cu călăreţi pe cai înstruţaţi, pîine şi sare.
Pentru manifestarea folclorică au fost folosite două spaţii, „La şură” şi “Pe rît” (la poala unei păduri de fag). La şură, protagonişti au fost: Ceteraşii din Sîngeorz-Băi şi o formaţie din Rîşca, judeţul Suceava. Apoi, rapsodul popular Teodora Purja din Agrieş-Bistriţa cu fiica ei Lenuţa Purja. Bistriţenii au avut o prestaţie de ţinut minte.
Au urmat grupuri vocal-instrumentale din Bixad Oaş, Silvaşa de Cîmpie, Prundu Bîrgăului. A urmat recitalul lui Grigore LEŞE şi Marius Vernescu.
Iată ce spune Grigore Leşe: „Ce vreau să fac în acest loc nu este un băulaş, ci vreau să fie o sărbătoare a muzicii acum şi în viitor”. Să fie!
Simplu si profund, asa cum este romanul adevarat. Bravo Grigore Lese, ai creat un moment de referinta si un pilon de autenticitate de care avem nevoie acum, ce vedem la televiziuni nu se poate numi folclor.
Totusi, am si eu o intrebare, nu stiu cine mi-ar putea raspunde: cum va arata folclorul romanesc peste 50 -100 ani? Se va raporta tot la fuiorul de cinepa si plugul din lemn cum vedem acum prin clipuri? Inseamna ca in prezent nu se mai creeaza deloc folclor.