Ne plîngem că afacerile nu merg, că firmele supravieţuiesc la limita profitabilităţii, că statul nu funcţionează cum am dori, că traiul din gospodăriile noastre este la limita sărăciei (pentru jumătate dintre cetăţeni). Soluţii de progres există, însă trebuie să gîndim altfel: inovativ!
Uniunea Europeană şi România au o strategie politică de stimulare a cercetării, alocă 1-3% pentru acest domeniu, însă efectele nu se văd în viaţa de zi cu zi şi trebuie să ne autoconvingem că avem de cîştigat dacă renunţăm la vechi şi adoptăm soluţii noi. Statul merge deja pe această cale, observăm că firmele mici deschise de tineri sînt susţinute puternic, în ideea că IMM-urile vor fi inovatoare. Constatăm efecte practice, în Remetea Chioarului a fost înfiinţată o firmă de prelucrări metalice cu utilaje din cele mai moderne, în Cerneşti a apărut o seră, prima de acest fel din Maramureş, în care calculatorul controlează parametrii agrotehnologici.
Ideea adaptării la inovaţie se aplică nu doar în industrie şi agricultură, ci şi în administraţia publică. Vorbim de localităţi inteligente, care creează condiţii de viaţă de cea mai bună calitate. Şi guvernarea naţională trebuie supusă aceloraşi criterii, fiecare domeniu în parte are nevoie de ideile cele mai bune de organizare şi funcţionare. Sănătatea, de pildă, consumă multe resurse, însă scopul nu este atins, oamenii au o stare de sănătate proastă, iar nemulţumirea apare mai ales la vîrstnici, care îmbătrînesc chinuiţi de boli.
Inovaţia nu se referă doar la tehnologie, cu ajutorul căreia sînt îmbunătăţite obiectele existente şi munca devine mai rapidă. Ţăranii au adoptat imediat aparatul de muls şi gardul electric, care îi înlocuieşte pe ciurdari. Cineva a inventat mulsul pneumatic şi fermierii din toată lumea profită de avantajele acestui procedeu care înlocuieşte mulgătorii. (Mulsul mecanic are şi unele dezavantaje, trebuie luate în calcul pentru îmbunătăţire.)
Tehnologia nouă nu-i ieftină, fiind produsă de regulă în alte state. Avem inventatori, în Maramureş s-au asociat (preşedinte, prof. univ. dr. Vasile Năsui), iau medalii la toate saloanele naţionale de inventică, dar … nu îndrăznim să le aplicăm. E nevoie de cultura inovării pentru a transforma economiile personale în active care aduc cîştiguri în viitor. Investitorul îşi reduce consumul, deci renunţă la unele lucruri, în speranţa că banii investiţi vor produce profit şi, pentru toţi, economia va creşte.
În Maramureş, avem o staţiune zootehnică de cercetare aplicată, însă nu creează idei de dezvoltare, fiind subfinanţată. Totuşi, zootehnia judeţului nu stă pe loc, se produce o eficientizare, ţăranii iau exemplul fermierilor din Occident. Întors acasă, căpşunarul în Spania înfiinţează la Şişeşti o mică fermă de căpşuni, similară tehnologic cu cea din Spania. Aici intervin condiţionalităţi legate de inovare, deoarece românul va trebui să producă de mai bună calitate şi cu resurse mai ieftine decît spaniolul, ceea ce presupune orientare spre agricultura ecologică, de exemplu.
Dacă vrea succes, investitorul din orice domeniu, inclusiv de management şi administrare guvernamentală, trebuie să facă mai întîi o cercetare cu scopul de a îmbunătăţi sistemul. Practic, trebuie să simuleze cum va aloca resursele şi cum va controla activele. Este o inginerie întreagă să prevezi ce se va întîmpla cu sistemul în care investeşti resursele. Ai avea nevoie de o întreagă echipă de consultanţi experimentaţi, care să suplinească lipsa ta de experienţă. În astfel de întreprinderi, nu poţi face simulări, iar greşeala aduce pierdere şi faliment.
Statul le acordă facilităţi fiscale celor care promovează ecoinovarea, produc inteligent, îmbunătăţesc eficienţa resurselor mai ales regenerabile. Erau agreate materiile prime chimice, acum sînt preferate cele biologice. Viziunea de viitor este a unei societăţi sigure şi durabile, cu oameni titraţi, care urmăresc consecvent dezvoltarea şi eficienţa, inclusiv brevetele şi patentele inovative, cum sînt ale inventatorilor maramureşeni.
