Vatră de istorie şi cultură, Petrova (atestată istoric din 21 aprilie 1411) a dat ţării oameni de o valoare inestimabilă. Aici au văzut lumina zilei Nicolae Petrovai, dr. Vasile Filipciuc, prof. dr. Gheorghe Bilaşcu (fondatorul învăţământului stomatologic românesc). Tot aici s-a născut Alexandru Filipaşcu de Dolha şi de Petrova, profesor doctor în filosofie şi teologie, autorul ”Istoriei Maramureşului” şi continuând în zilele noastre cu prof. dr. Ion Petrovai, doctor în filologie, apreciat poet şi publicist, organizatorul evenimentului ”Convorbiri culturale” şi fiul său, prof. dr. Bogdan Alexandru Petrovai.
Fundaţia ”Prof.univ.dr. Gheorghe Bilaşcu”, Editura ”Ţara Maramureşului” şi Cenaclul de cultură şi artă ”Mihai Eminescu” fac să dăinuiască o tradiţie petroveană: manifestarea de suflet, cultură şi literatură ”Convorbiri culturale”, ajunsă în acest an la a XXXI-a ediţie. Şi-au adus contribuţia: Consiliul Local şi Primăria Petrova, Parohiile ortodoxe române Petrova I şi II, Căminul Cultural ”Adrian Dohotaru”, Liceul Tehnologic ”Alexandru Filipaşcu”, Asociaţia ”Bogdan-Dragoş” a urmaşilor nobilimii maramureşene.
Programul manifestărilor de la Parohia ortodoxă I Adormirea Maicii Domnului începe cu parastas de pomenire a voievodului limbii române, Mihai Eminescu, oficiat de preoţii Ioan Petrovai, Petru Florin Pop, Vasile Luţai şi Marcel Oprişan. Urmează cuvântul de bun venit al primarului comunei, ing. Ion Petrovai şi al gazdei, preot Petru Florin Pop. Acesta a precizat că, deşi este nou venit în comună, va face tot ce îi stă în putere, alături de echipa nouă de colaboratori căreia prof.dr. Ion Petrovai doreşte să predea ştafeta, să păstreze tradiţia cărturărească a Petrovei.
Organizatorul evenimentului, prof. dr. Ion Petrovai, preşedinte al Fundaţiei ”Prof. univ. dr. Gheorghe Bilaşcu” şi al Cenaclului de cultură şi artă ”Mihai Eminescu”, prezintă salutul domnului Gheorghe Pârja, preşedintele Reprezentanţei Uniunii Scriitorilor din România în Maramureş, citeşte salutul prof. univ.dr. Petru Dunca, preşedintele Asociaţiei Bogdan-Dragoş al urmaşilor nobilimii maramureşene. Apoi, în expunerea domniei sale, prezintă istoricul cenaclului literar. Astfel, anul 1977 a fost un an crucial pentru dânsul, anul în care l-a cunoscut pe scriitorul Geo Bogza. La îndemnul acestuia, a înfiinţat Cenaclul de cultură şi artă ”Mihai Eminescu” din Petrova Maramureşului. De-a lungul timpului, mari scriitori din Maramureş şi din ţară au participat la întâlnirile cenaclului. În anul 1987 s-a organizat prima ediţie a ”Convorbirilor Culturale”. Elevii participanţi la cenaclu au devenit studenţi şi cărturari adevăraţi, luând doctorate şi scriind cărţi, urmându-şi mentorul care a devenit şi el doctor în filologie şi membru al Uniunii Scriitorilor din România, secţiunea Poezie. La Petrova funcţionează şi editura ”Ţara Maramureşului”, prin care dr. Alexandru Bogdan Petrovai a realizat prima lucrare monografică despre poetul de origine maramureşeană Ion Iuga. Anul acesta, editura pregăteşte cartea ”Reflecţii eminesciene” a distinsului om de cultură, prof. dr. Nuţu Roşca, profesor eminent şi scriitor, care a scos de sub tipar lucrări de mare valoare şi importanţă pentru istoria naţională şi bisericească din Maramureş, cât şi pentru lumea culturală, îmbogăţind literatura română. Semnalul cărţii a fost prezentat în cadrul evenimentului.
Muzeograful Vasile Chiş Timur de la Muzeul Maramureşului apreciază activitatea literară şi culturală de la Petrova. Dr. Anuţa Pop, directorul Centrului Cultural-Social Vişeu de Sus, îşi aminteşte cu drag perioada copilăriei, în care a participat la întâlnirile şi concursurile de literatură organizate de Cenaclul ”Mihai Eminescu”. Preotul poet Vasile Luţai consideră că implicarea unei echipe tinere nu trebuie să însemne o predare de ştafetă şi îl îndeamnă pe Ion Petrovai să ajute tinerii să ducă mai departe gloria Petrovei.
Preotul Ion Petrovai îşi aminteşte de pleiada de elevi creatori de acum două decenii şi crede că ar trebui puse în scenă şi cu actualii elevi piesele scrise de profesorul Petrovai. Preotul Marcel Oprişan evocă anii de dascăl în Petrova, când participa cu elevii la manifestările Eminescu. Prozatorul Lazăr Năsui evocă amintirea teiului lui Eminescu de la Iaşi, apoi, referitor la manifestările culturale, îşi manifestă bucuria că ceea ce a întemeiat Ion Petrovai este înălţat de cei ce vin după el şi lucrul acesta este demn de toată lauda.
Ing. dr. Vasile Coman din Vişeu de Sus constată că în lumea contemporană participăm la renaşterea lui Eminescu. Dacă nu s-ar fi născut Eminescu la noi, eram fără lumină, consideră domnia sa; clipa astrală pentru poporul român a fost cea în care a venit pe lume domnul Eminescu. Prof. Vasile Tomoiagă de la Vişeu de Jos îi felicită pe organizatori, considerând că alegerea unei biserici drept loc de desfăşurare oferă o aură de sacralitate evenimentului dedicat lui Eminescu. Scriitorul Lucian Perţa, veteran al prezenţei la manifestările petrovene, a apreciat activitatea dlui Petrovai, îndemnându-l să nu-şi caute egali, ci discipoli pe care să-i ajute să meagă cu bine mai departe.
Generalul în rezervă Alexandru Leordean, dr. în filosofie, autor al mai multor studii publicate despre Eminescu, a vorbit despre ”moartea antumă a lui Eminescu”, care s-a stins intelectual în 1883, la 33 de ani, vârsta lui Hristos. Prin tot ce a realizat în scris, Eminescu dovedeşte că a pătruns cum n-a pătruns nimeni în spiritualitatea românească. Prof. Adrian Mandric şi-a amintit despre rodnicele colaborări dintre cenaclurile elevilor (el fiind conducătorul cenaclului ”Floare de colţ”). Consideră că domnul Petrovai a reuşit să creeze un adevărat ”fenomen Eminescu” la Petrova. Prof. Maricuţa Petrovai, soţia lui Ion Petrovai, consideră că au reuşit prin intermediul evenimentelor, să se raporteze la unul dintre cei mai mari scriitori şi, mai mult decât atât, să ancoreze tineretul la moralitate, la cultură, la tradiţia unui neam. Preotul Vasile Luţai apreciază aportul deosebit adus de doamna Măricuţa Petrovai – soţie, mamă, dascăl şi făurar de spiritualitate românească.
Teologul Rareş Fânăţean a omagiat pe Eminescu interpretând câteva piese muzicale potrivite evenimentului. La finalul dezbaterilor, preotul paroh Petru Florin Pop a mulţumit celor prezenţi pentru participare şi şi-a exprimat speranţa că pe viitor tot mai mulţi tineri se vor implica în astfel de manifestări, îndemnându-i să preţuiască viaţa, arta, cultura, tradiţia şi să fie buni români.
După fotografia de grup din faţa bisericii, semn că dezbaterile la ”Convorbiri culturale” 2017 au luat sfârşit, primarul comunei, ing. Ioan Petrovai şi referentul cultural Maria Cocârcă invită participanţii spre a fi cinstiţi la stâna lui Alexandru Găborean de ”După Deluţ”. Natura deosebit de pitorească se împleteşte cu firea oamenilor, cu datinile şi obiceiurile, cu preocupările de veacuri ce nu-şi găsesc asemănare. Gazda stânei ne oferă din belşug produse proaspete şi bune: caş, urdă, slănină, plăcinte, dar ne şi avertizează să mai lăsăm loc şi pentru cei doi berbecuţi aflaţi la ceaun, serviţi cu mămăliguţă aburindă. Încă o dată s-a dovedit că starea de afectivitate pentru frumos şi tradiţie se împleteşte armonios cu activităţile culturale.
