Teologul, profesorul, poetul Theodor Damian, editor al prestigioasei reviste „Lumină Lină” din New York a adunat într-un volum parte din studiile sale despre dimensiunea teologică a operei eminesciene. Două întrebări au ocupat plaja comentariilor despre credinţa lui Mihai Eminescu: a fost creştin ori a fost ateu marele poet? În funcţie de formaţia comentatorilor s-au format multe păreri. Scriitorul din marea metropolă americană, avînd obîrşia în Botoşanii botezului copilului Mihai semnează volumul „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura Eikon, 2016) „tocmai pentru a scoate din falsa dilemă tema ca atare”, precizează N. Georgescu într-o avizată prefaţă. Cele 15 studii din această carte analizează pe teme inspirate aspecte ale religiozităţii creştine în opera poetică dar şi în creaţia publicistică. Autorul şi-a propus o metodă riguroasă de cercetare deoarece: „Trebuie spus din nou, cînd se fac afirmaţii fundamentale despre Eminescu: acestea nu se pot baza pe o interpretare fragmentară a operei sale, ci pe citirea în context apropiat şi depărtat”. Balanţa înclină spre exegeţii care argumentează că poetul naţional este de esenţă creştină. Deşi cartea aparţine unui teolog. Uşor se poate observa cum demonstraţia se împlineşte prin argumente, textele religioase fiind invocate cu priceperea criticului avizat.
Un moment de referinţă în receptarea operei este scoaterea la lumină de Perpessicius a postumelor eminesciene i-a sporit imaginea de scriitor şi gînditor polivalent. Aşa s-a mărit aria de unde exegeţii puteau să-şi extragă opinii pro şi contra. Theodor Damian a observat tocmai ce multora le-a scăpat: ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu.
Cine se poate îndoi de evlavia celui care ne-a dăruit versul: „Credinţa zugrăveşte icoanele-n biserici”. Teologul şi poetul Damian nu-l face pe Eminescu creştin ci constată că Eminescu a fost creştin din cap pînă în picioare. Autorul, cu argumente, a risipit multe controverse. O carte fără exagerări, fără idolatrie care reeditează aspiraţiile unui spirit renascentist. (Un articol mai amplu pe această temă vă aşteaptă în numărul de pe iunie a revistei „Nord Literar”).
