După o săptămână de frig şi ploaie (la fel ca în anii trecuţi), la Vişeu de Sus şi-a făcut apariţia şi soarele pentru a saluta ”Armoniile de primăvară”, aflate la cea de-a XXXIX-a ediţie. Organizat de către Centrul Cultural-Social Vişeu de Sus, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local, acesta este al doilea festival naţional de pe agenda Centrului Cultural-Social din această perioadă.
Prima parte a zilei de sâmbătă a fost dedicată literaturii, iar de la ora 18.00, pe scena de pe platoul Casei de Cultură, a avut loc un spectacol organizat de Asociaţia Culturală ”Între Râuri”. Şi-au dat întâlnire cu publicul: Trupa Colibri (Borşa), Clubul elevilor Vişeu de Sus, grupul de copii Minisong şi trupa Nordica.
Duminică, începând cu ora 12.30, centrul oraşului a fost umplut de culoare şi muzică, de costume tradiţionale şi cântece autentice în cadrul paradei portului popular cu care au început manifestările folclorice. Toate ansamblurile au trecut prin faţa primăriei, unde au fost întâmpinate de autorităţile oraşului, în frunte cu primarul Vasile Coman; balcoanele blocurilor au devenit adevărate loje la spectacolul oferit.
Festivalul s-a bucurat şi la această ediţie de o participare numeroasă. Spectacolul, prezentat de către directorul festivalului, dr. Anuţa Pop, a reunit ansambluri din judeţele Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, cu ansambluri din Maramureş: Dor Clujean şi Samus – Cluj-Napoca (coord. Simona Vereş); Voinicelul – Târgu Mureş (coord. Marius Pop); Someşul – Beclean (director Mariana Harosa); Mara – Sighetu Marmaţiei (director Ileana Matus); Flori de Mină – Cavnic (coregraf Marius Coste), Cercănelul – Borşa (coregrafi Mariana Danci şi Gicu Danci); Dobaşii – Vadu Izei (coord. Ileana Andreica şi Gheorghe Filimon); Junii Moiseiului – Moisei (director Maria Şofronici, coregraf Vasile Tomoiagă); Vişeul (coord. Ioan Bledea).
Ansamblul folcloric „Dor Clujean”, al asociaţiei cu acelaşi nume din Cluj-Napoca, alături de ansamblul ”Samus” al liceului Sigismund Toduţă, ambele sub coordonarea instructorului-coregraf Simona Vereş, au deschis programul de cântece şi jocuri, din bogatul lor repertoriu din zona Câmpiei Transilvaniei. „Voinicelul” din Târgu Mureş a prezentat suite de jocuri de pe Mureş şi de pe Târnave, de o deosebită frumuseţe. Ansamblul folcloric „Someşul” din Beclean a completat lista invitaţilor, aducând jocuri din zona Someşului, dar şi un număr important de solişti vocali reprezentativi.
Ansamblul folcloric ”Mara” al Centrului Cultural Sighetu Marmaţiei a scos publicul la joc, mânat de glasul îndrăgitei interprete Ileana Matus, care se află în fruntea ansamblului, dar şi de cetera lui Mihai Chiş şi a celorlalţi virtuozi care formează orchestra. De la Cavnic, ansamblul folcloric ”Flori de mină”, reinventat după mai bine de 20 de ani, aşa cum însuşi coregraful ansamblului a afirmat, a adus jocuri de pe Fisculaş, arătând diversitatea folclorului în subzonele etnografico-folclorice ale Maramureşului. De la poalele Pietrosului, ansamblul ”Cercănelul” a venit cu jocuri specifice Borşei, dar şi cu suite instrumentale susţinute de orchestra condusă de Grigore Ursu. ”Dobaşii” din Vadu Izei au îmbogăţit spectacolul cu jocuri şi cântece din repertoriul lor, arătând, încă o dată, frumuseţea folclorului de pe Valea Izei, una dintre cele mai puternic păstrătoare de tradiţii văi ale Maramureşului.
”Junii Moiseiului” au jucat moroşeneşte şi oşeneşte şi au invitat vişeuanii la joc prin intermediul solistelor ansamblului. Ansamblul folcloric „Vişeul” al Asociaţiei culturale „Între râuri”, cu cele trei generaţii ale sale de dansatori (de la cei de numai câţiva anişori, la liceeni), a încheiat un spectacol minunat, care a ţinut publicul ore bune în faţa scenei.
Scopul acestui festival, aşa cum ne-a relatat dr. Anuţa Pop, directorul Centrului Cultural-Social Vişeu de Sus, a fost acela de a aduce în faţa publicului spectator şi telespectator o parte din ceea ce înseamnă bogăţia de valori a folclorului românesc, în diversitatea sa. Astfel, frumuseţea şi autenticitatea costumelor populare ce au putut fi remarcate în cadrul paradei portului s-au îmbinat cu jocul, cântecul şi tradiţiile. Este îmbucurător faptul că tot mai multe formaţii şi ansambluri de copii îşi fac apariţia pe scenă, deoarece aceste comori – cântecele, jocul şi portul popular – trebuie transmise ca un dar de mare preţ din generaţie în generaţie.
Încă o dată, această ediţie a demonstrat că Festivalul „Armonii de primăvară” merită, datorită longevităţii, dar mai ales datorită calităţii programului prezentat de formaţiile participante, să se numere printre cele mai importante festivaluri de gen din Maramureş şi din ţară.
