De o reabilitare complexă are nevoie DN 18 B care leagă zona Târgu Lăpuş de judeţul Cluj. Tronsonul de drum care a avut iniţial statutul de drum judeţean a fost introdus de câţiva ani în categoria drumurilor naţionale. Cu toate acestea, în zonă nu s-au efectuat decât reparaţii curente. Autorităţile locale din zonă au semnalat recent directorului Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Eugen Cecan, că e nevoie de găsirea de fonduri pentru o investiţie serioasă. „Acest drum de când a trecut de la drumuri judeţene la drumuri naţionale a avut parte doar de reparaţii curente până la tronsonul ce leagă Rohia de la Căşei. Din câte am observat au apărut probleme. Eu zic că ar trebui să trecem de la faza de reparaţii curente şi să găsim soluţii pentru a face o reabilitare în adevăratul sens al cuvântului. Tehnic vorbind acest drum nu s-a ridicat niciodată la caracteristicile tehnice ale unui drum naţional”, au semnalat autorităţile locale. Pe de altă parte, Eugen Cecan motivează că nu sunt bani pentru o lucrare complexă pe acest tronson. Tocmai de aceea, oficialul susţine că se fac eforturi pentru ca drumul să fie menţinut la standarde normale, pentru a nu exista probleme majore în trafic. „Nu e o soluţie reparaţia curentă pentru că sunt cheltuiţi nişte bani care probabil că într-o modernizare ar ajuta mult mai mult, dar şi noi suntem legaţi de un buget. Noi, preluându-l de la drumurile judeţene, încercăm să-l menţinem. Au fost o prioritate DN 18, 19, 1C, care erau prinse în anumite etape. Singurul drum rămas e acesta. Sperăm să-l terminăm într-un termen rezonabil. Referitor la degradările care au apărut acolo, lucrarea e în garanţie. Constructorul va veni să le refacă. Cam pe aceeaşi tehnologie ne-am gândit să-l facem. Am încercat să facem legătura cu DN 1 C din zona Căşei, cât de cât e practicabil şi scurtează drumul”, a punctat Eugen Cecan.
Refaceri de lucrări
Totodată, oficialul de la drumuri a mai arătat că drumarii sunt nevoiţi să intervină din nou pe porţiunile unde s-au efectuat lucrări de reabilitare. Probleme au apărut în zona Hera, dar şi la Tăuţii Măgherăuş. Reprezentanţii drumurilor naţionale nu-şi explică neregulile care au apărut ulterior, spunând că, de exemplu în zona Hera, „e ceva ce nici laboratorul nostru nu a putut identifica, de ce au apărut anumite degradări, l-am dus şi la laborator. Noi suntem un laborator destul de performant, să vedem ce s-a întâmplat pe partea axială a drumului. E vorba de 2 mii metri pătraţi”. O altă sesizare a vizat zona Tăuţii Măgherăuş. Aici „e vorba de 100 de tone de mixtură asfaltică ce se vor face de colegii din Baia Mare”, a adăugat Eugen Cecan.
