În perioada 1990- 2012, Sighetul a avut cel puţin un parlamentar de Maramureş dacă nu chiar 2. În mandatul precedent, singurul parlamentar sighetean reprezenta o circumscripţie din judeţul Cluj. În prezent, singurul sighetean ajuns în Parlament este deputatul Nicolae Miroslav Petreţchi, preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, reprezentant al minorităţii ucrainene. Cum peste jumătate dintre ucrainenii din România trăiesc în Maramureşul istoric, pe domnul deputat îl întâlnesc adesea dincolo de Deal.
– Ce mai e nou prin lume, domnule deputat Petreţchi?
În prima decadă a lunii precedente, am participat la lucrările celui de-al
X-lea Forum de Securitate ,,Noua dinamică a conflictelor existente: Strategii care schimbă lumea”, desfăşurat la Kiev. Forumul a debutat cu sesiunile ,,Politica externă a Americii: Rolul Ucrainei”, moderată de directorul centrului de informare şi documentare NATO în Ucraina, la care a participat şi ambasadorul SUA în Ucraina şi Sesiunea ,,Donbas şi Crimeea: Reînnoirea integrităţii teritoriale a Ucrainei ”.
Lucrările au fost deschise de fondatorul Fondului ,,Deschide Ukraina”, Arseniy Iaţeniuk, urmat de preşedintele Ucrainei, dl. Petro Poroşenko.
La una dintre cele 6 sesiuni care au urmat sesiunea parlamentară a Forumului dedicată temei ,,Europa de Est, linia frontului lumii democratice” am participat alături de Nick Rainell Andreiciuk-vicepreşedinte al Consiliului Interparlamentar Ucraina-NATO, Taavi Reivas-vicepreşedinte al Parlamentului Estoniei, Andriy Parubiy-preşedintele Radei Supreme a Ucrainei. În cadrul acestei sesiuni a fost reamintit faptul că, în ultimii ani, Ucraina s-a confruntat cu o situaţie fără precedent. În martie 2014, Federaţia Rusă a anexat ilegal Peninsula Crimeea şi oraşul Sevastopol, iar câteva luni mai târziu, a urmat conflictul armat din Donbas. Aceste evenimente s-au petrecut în condiţiile în care societatea ucraineană a semnalat o profundă dorinţă de schimbare şi o apropiere de Uniunea Europeană, căutând în democraţia occidentală, în modelul şi valorile europene o sursă de dezvoltare şi regenerare. Tinerii din Ucraina au îmbrăţişat deja multe din valorile europene, iar după „Euromaidan” segmentul de societate civilă din Ucraina s-a dovedit a fi unul extrem de efervescent, caracterizat de dinamism şi mobilitate. Totodată, a fost amintit faptul că acest parcurs către Europa, dorit şi urmat de Ucraina, nu este însă unul lipsit de provocări, în condiţiile în care Ucraina s-a angajat să adopte şi să implementeze o serie de reforme. Însă, ceea ce se întâmplă în Donbas a creat numeroase probleme securitare, sociale, economice şi umanitare, pe care statul şi societatea ucraineană le au de gestionat. Orientarea Ucrainei către Uniunea Europeană are loc, aşadar, în circumstanţe excepţionale. Situaţia din Donbas nu prezintă, pentru moment, perspective clare de soluţionare politică. A fost subliniat faptul că România consideră că Acordurile Minsk reprezintă, în prezent, singurul cadru (recunoscut şi validat ca atare), în care se pot obţine rezultate care să contribuie la soluţionarea situaţiei din estul Ucrainei. În acest context, a mai fost adăugat faptul că România susţine independenţa, suveranitatea, integritatea teritorială şi unitatea Ucrainei. Recuperarea şi exercitarea integrală a acestor atribute ale statalităţii ucrainene constituie atât un deziderat al Ucrainei şi al ucrainenilor, dar şi un element pe care Occidentul l-a reamintit constant în dialogul cu Rusia. Nu în ultimul rând s-a discutat despre relaţiile româno-ucrainene, care se înscriu într-o logică a consolidării, anul acesta, aniversând 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între ţările noastre, iar eforturile concertate, depuse în ultimii ani de ambele părţi, au permis realizarea de progrese şi discutarea, în mod deschis, a unor probleme de interes comun. În ansamblul relaţiilor dintre cele două state, minorităţile naţionale constituie o veritabilă punte de legătură. Un exemplu elocvent a fost dat de participarea miniştrilor de externe român şi ucrainean la ceremonia de dezvelire a bustului poetului ucrainean Taras Şevcenko, la 29 octombrie 2016, la Sighetu Marmaţiei – oraş la frontiera româno-ucraineană. Din perspectiva mai multor state europene, atunci când Ucraina adoptă reglementări, transpune în practică standarde europene şi efectuează schimbări instituţionale care permit ulterior creşterea eficienţei actului de guvernare, cetăţenii Ucrainei au de câştigat în mod clar. Aceste reforme trebuie implementate în beneficiul populaţiei. În acelaşi timp, ţinând seama de situaţia specială din Ucraina, este important ca elitele politice ucrainene să explice cât mai bine mizele şi consecinţele acestor reforme. De asemenea, a fost subliniată importanţa comunicării permanente a Uniunii Europene cu cetăţenii ucraineni, pentru a înţelege cum percep aceştia schimbările şi pentru a evidenţia beneficiile procesului de reformă, având în vedere faptul că pentru Uniunea Europeană, vecinătatea estică reprezintă o prioritate strategică. Ucraina are nevoie de sprijin, pentru a-şi putea asuma, pe mai departe, drumul spre Uniunea Europeană. În implementarea reformelor menite să consolideze instituţiile statului ucrainean şi să întărească democraţia din Ucraina. A fost subliniată, de către preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, implicarea activă a României, prin oferirea de expertiză pentru combaterea corupţiei şi reforma sectorului civil de securitate, totodată mulţumind României, pentru faptul că este dispusă să acorde sprijin în procesul de reforme şi înţelege nevoile de modernizare şi climatul special în care se produc schimbările în Ucraina.
– Despre celelalte 5 sesiuni interesante vom vorbi cu alt prilej.
