Duminică, 30 aprilie 2017, Duminica Mironosiţelor, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin al Maramureşului şi Sătmarului a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea cu hramurile „Duminica Mironosiţelor” şi „Sfinţii Trei Ierarhi” de la Ieud. A fost prima Liturghie Arhierească la această mănăstire după peste 300 de ani. Ultimul ierarh care a oficiat o sfântă Liturghie Arhierească la Mănăstirea din Ieud a fost Sfântul Iosif Mărturisitorul din Maramureş, după cum spunea protopopul de Vişeu, pr. Mihai Chira.
Sfânta Liturghie Arhierească
Un mare sobor de preoţi, din care au făcut parte Arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, pr. Mihai Chira, protopopul Vişeului, preotul ctitor Alexandru Brici, preoţi din parohii ale protopopiatului, au slujit alături de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul de copii de la Parohia Ieud centru, condus de pr. dr. Dinu Horaţiu Brici, paroh, şi grupul de cântăreţi ai mănăstirii.
La sfânta Liturghie Arhierească s-au rugat alături de credincioşi mai multe maici, între care maica stavroforă Filofteia, stareţa Mănăstirii Bârsana şi, timp de 6 ani, şi a schitului Ieud, maica stareţă stavroforă Mihaela Popan, stareţa mănăstirii gazdă.
Au fost prezenţi şi primarii Nicolae David al Ieudului şi Vasile Ţiplea al Dragomireştiului.
Hirotoniri
În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru preot diaconul Nicolae Alin Babiuc, pe seama Parohiei Călineşti, Protopopiatul Sighet, în urma concursului organizat de Episcopie.
Ca diacon onorific, pe seama Parohiei „Sfântul Nicolae” din Vişeu de Sus, a fost hirotonit tânărul teolog Daniel Fărâmă, bibliotecar la Protopopiat.
Mamele din Ieud – eroine naţionale
Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit credincioşilor, în cuvântul de învăţătură, despre Femeile Mironosiţe, de ce se numesc aşa şi cine sunt ele, explicând în ce constă sfinţenia lor şi cum se numesc ele după scrierile biblice. Duminica dedicată lor este şi a celorlalte femei.
„Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Române a hotărât să consacre această duminică, numită a Femeilor Mironosiţe, tuturor mamelor şi femeilor creştine din ţara noastră”, a spus Preasfinţitul Părinte Iustin.
Sărbătoarea Femeilor Mironosiţe este şi sărbătoarea tuturor mamelor:
„Această zi este foarte importantă şi cinstim pe Sfintele Femei Mironosiţe, dar cinstim, odată cu ele, şi pe toate mamele din lume”, a mai spus Preasfinţitul Părinte Episcop.
Vorbind de mame, Preasfinţitul Părinte Iustin a punctat un lucru foarte important şi cunoscut pe plan naţional: Ieudul este una din localităţile din România cunoscute pentru natalitatea ei ridicată, pentru lipsa avorturilor, dar fiind şi o localitate cu foarte puţine divorţuri, îndemnând mamele să devină apărătoarele familiei creştine.
„Mamele din Ieud sunt eroine naţionale, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Aici a fost polul naşterilor. Erau, până de curând, şi câte 15 copii într-o casă.”
O mănăstire nouă, cu o istorie străveche
Începuturile monahismului în Ieudul Maramureşului ar fi în secolele XI-XII, când s-ar fi ridicat aşezământul monahal pe un platou din sud-estul localităţii, având hramul „Sfinţii Trei Ierarhi”. Mănăstirea a cunoscut o înflorire asemănătoare celor din Ţara Românească. Pe lângă mănăstire era o şcoală în care se învăţa scrierea, cititul, socotitul, cântarea bisericească şi limbile greaca, slavonă şi latină. Şcoala avea trei secţii de pregătire a elevilor: teologie pastorală, cântăreţi bisericeşti şi copişti de manuscrise, după cum este scris în istoricul mănăstirii afişat în pronaos. Cert este că aici s-a scris Codicele de la Ieud, datat 1391-1392, aflat la Academia Română, cea mai veche scriere românească.
Tradiţia spune că la 1889 erau în mănăstire doar trei vieţuitori, care au fost obligaţi de autorităţile civile şi bisericeşti locale să părăsească mănăstirea, pe motivul că aceasta era ortodoxă. Cei trei călugări părăsesc mănăstirea, fără obiecte bisericeşti, iar primarul, cu un grup de oameni apropiaţi lui, dărâmă biserica mănăstirii şi din lemnul ei construiesc un magazin comercial. Familiile primarului şi celor care l-au ajutat nu au avut un sfârşit obişnuit.
În 1966, preotul Ioan Marc ridică pe locul vechiului Altar o troiţă în amintirea vechiului locaş de închinare.
După 1989, deci după 100 de ani de la alungarea călugărilor, preotul paroh Alexandru Brici face demersurile necesare pentru întemeierea mănăstirii. În 1993 vrednicul de pomenire Justinian Arhiepiscopul aprobă reîntemeierea aşezământului monahal, cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi”, cu destinaţia maici, „lângă locul unde fiinţase timp de 800 de ani aşezământul monahal”.
În 4 septembrie 1993, P.S. Justinian al Maramureşului şi Sătmarului sfinţeşte locul unde va fi înălţat noul lăcaş de închinăciune. Piatra de temelie a fost pusă de preotul Alexandru Brici, în 1994, lucrările de edificare fiind terminate în anul 2003.
Noua biserică a Mănăstirii Ieud este construită din lemn de brad şi are înălţimea de 60 metri, fiind ridicată prin contribuţia benevolă în bani şi muncă a credincioşilor ortodocşi din comună. A fost construită de meşteri locali ieudeni, coordonaţi de Grigore Hotico Hodâş.
Sfinţirea Altarului de vară şi ridicarea la rang de mănăstire
După Sfânta Liturghie, oficiată în biserică din cauza ploii şi frigului, mai spre amiază, când temperatura de afară a mai crescut şi ploaia s-a oprit, soborul a ieşit în Altarul de vară, pe care Preasfinţitul Părinte Episcop l-a binecuvântat.
A fost apoi citit actul de ridicare a schitului Ieud la rang de mănăstire, prin aprobarea Sinodului Mitropolitan de la Cluj-Napoca, prezidat de Înaltpreasfinţitul Mitropolit Andrei, din această primăvară, la propunerea Întâistătătorului Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Părinte Iustin.
Instalarea noii stareţe
Cu ocazia ridicării la rang de Mănăstire a schitului Ieud, Maica Stavroforă Mihaela Popan a fost hirotesită ca stareţă a acestui sfânt locaş de închinare şi rugăciune, primind însemnele şi actul prin care îi sunt stabilite drepturile şi obligaţiile.
Totodată, hramul Duminica Mironosiţelor a devenit hram principal, iar Sfinţii Trei Ierarhi devenind hramul al doilea, de iarnă al sfintei Mănăstiri.
Andrei Fărcaş, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”
