Luni, 24 aprilie 2017, ziua de cinstire a Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, ocrotitorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească, cu începere de la ora 9,30, la biserica cu hramul „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş” cu ocazia hramului acestui sfânt locaş de închinare.
Din sobor au făcut parte pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, şi pr. dr. Florin Stan, protopopul de Lăpuş, preoţii Vasile Fodoruţ, paroh, şi Ghiţă Man, slujitor la acest sfânt locaş, preoţi din parohii băimărene şi din protopopiatele Eparhiei.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul bizantin „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, condus de Arhid. Adrian Dobreanu.
În cadrul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru preot diaconul Daniel Mircea Sabău, pe seama Parohiei Sălişte din Protopopiatul Chioar, şi întru diacon tânărul teolog Bogdan Ioan Danco, care va fi sfinţit preot pe seama parohiei Arieşu de Pădure, Protopopiatul Chioar, posturi care se vor ocupa în urma concursurilor organizate de Episcopie. Sunt parohii mici de 100-200 de suflete.
„Minunea, miracolul şi responsabilitatea Bisericii noastre Ortodoxe tocmai în aceasta constă: că toate comunităţile, mari sau mici, beneficiază de purtarea de grijă a Bisericii, a Ierarhilor Bisericii şi de dragostea şi jertfelnicia unor tineri, care, după ce se pregătesc să devină preoţi, merg acolo unde este nevoie. Nu au opţiuni, ca alţi absolvenţi de facultate în profesii care nu mai sunt în satele noastre mici, nu mai avem învăţători, nu mai avem nici medici, şcolile s-au desfiinţat, nu avem intelectuali în satele noastre. Toţi au plecat, unii în ţară, la oraş, alţii în afara ţării, dar Biserica este acolo. Indiferent că sunt 50 de suflete, 100, 500, 1.000, 2.000, preoţii sunt acolo. Preotul şi preoteasa. De multe ori cu studii superioare, cu masterate. Cu un copil sau doi. Stau acolo şi fac apostolat. Şi de aceea, Biserica este preţuită şi iubită de români, pentru că niciodată n-a lipsit din comunitate. Preotul a fost şi este şi astăzi şi sfinţitor, şi învăţător, şi luminător, este şi dascăl, este şi medic, este şi asistent social, este intelectualul satului. De multe ori îi ia pe bătrânii singuri, bolnavi şi ai nimănui şi-i duce cu propria lui maşină la medic, că nu mai au pe nimeni. Preotul îi acolo. Biserica este acolo. Şi va rămâne acolo. De aceea Biserica are credibilitate.”
În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Episcop s-a referit la viaţa şi martiriul Sfântului Iosif Mărturisitorul din Maramureş, la contextul istoric şi social în care a ajuns Episcop al Maramureşului, cu referiri la istoria Episcopiei de la Stavropighia din Peri până în zilele noastre, la rezistenţa pe care a opus-o în lupta cu uniaţia, la exemplul de martir pe care ni l-a dat Sfântul Iosif Mărturisitorul de Maramureş.
„El a făcut soboare cu preoţii, i-a luminat, i-a învăţat şi n-a cedat, a avut o dârzenie, o demnitate şi o fidelitate faţă de credinţă, de unitatea credinţei, de unitatea neamului, de unitatea şi drepturile românilor. Fapt pentru care i s-a intentat un proces nedrept de către autorităţile momentului şi a fost închis în temniţa de la Hust. A fost eliberat la presiunea maramureşenilor, în 1705, dar din cauza bătrâneţilor n-a mai putut să-şi reia activitatea.”
În 1992, deci în urmă cu un sfert de secol, la propunerea Preasfinţitului Episcop Justinian, Sfântul Sinod l-a trecut în rândul sfinţilor, fiind canonizat la 9 septembrie 2003, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, în prezenţa unui sobor de ierarhi din care au făcut parte şi vrednicii de pomenire Patriarhi Teoctist şi Petros al VII-lea al Alexandriei şi întregii Africi.
Andrei Fărcaş, Redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”
