O statistică sumară ne arată că, din cei 52 de autori care s-au remarcat prin cărţile lor, doar 9 sînt scriitori (poeţi, prozatori, publicişti).
De la primul premiu acordat de Academia Română în 1894 lui Petre Dulfu pentru Isprăvile lui Păcală au trecut 122 de ani. Petre Dulfu este un unicat, acest mare zămislitor de basme şi poeme originale, traducător din Euripide, a fost premiat de trei ori de Academie cu premiile „Eliade Rădulescu” pentru Isprăvile lui Păcală, cu premiul „Vasile Adamachi” în 1902 pentru lucrarea Foloasele învăţăturii şi pentru două drame euripidiene, acelaşi premiu în 1903. 
De la apariţie, Isprăvile lui Păcală au apărut în peste 20 de ediţii, fiind cel mai căutat şi citit basm versificat, cu o inegalabilă măiestrie.
Rămînînd în „spaţiul” scriitorilor, după august 1944 au fost premiaţi de către Academie:
Simion Pop (n. 1930 în Vărai – d. 2008 la Pécs, Ungaria) a fost premiat pentru cartea de reportaj literar – Paralela 45 (1958) şi volumul Anul 15 (1959).
Poetul Tiberiu Utan (n. 1930, Vălenii de Maramureş – d. 1994, Bucureşti) a fost distins cu premiul „George Coşbuc” pentru volumul de Versuri (1961).
Marele romancier Nicolae Breban a primit premiul „Ion Creangă” în 1965 pentru romanul Francesca, iar cel mai citit prozator, Augustin Buzura, a fost distins cu acelaşi premiu pentru romanul Orgolii (1977).
Romancierul Alexandru Ivasiuc (1933, Sighet – 1977, Bucureşti), uitat pe nedrept, a fost premiat de Academie pentru romanul Păsările (1970). Poetul şi criticul literar Ion Pop (n. 1941, Mireşu Mare) a obţinut premiul „B.P. Haşdeu” pentru cartea Jocul poeziei (1985). Poetul Ioan Es. Pop (n. 1958, Vărai) a fost distins cu premiul „Mihai Eminescu” pentru volumul Pantelimon 113 bis (1999). Prozatorul Marian Ilea a primit premiul „Liviu Rebreanu” pentru cartea Medio Monte (2005). Cartea un om din Est a scriitorului Ioan Groşan (n. 1954, Satulung) a fost distinsă cu premiul „Ion Creangă”.
Istoricii, filologii, etno-folcloriştii ocupă o poziţie „centrală” între premiaţii Academiei. Ioan Mihalyi de Apşa a fost premiat pentru volumul de Diplome maramureşene din sec. XIV-XV (366 documente de nobilitate a românilor) cu premiul „Năsturel-Herescu” (1902), Istoria Maramureşului (1940) a eruditului cărturar Alexandru Filipaşcu a fost onorată cu premiul „C.G. Vernescu” (1941). Premiul „Nicolae Iorga” pe 1981 a revenit unui colectiv de autori – Vasile Căpîlnean, Ioan Sabău, arhivari, şi prof. dr. Valeriu Achim pentru volumul Maramureşeni în lupta pentru libertate şi unitate naţională. Documente 1848-1918.
Lucrarea Graiul, etnografia şi folclorul zonei Chioar, elaborată de prof. dr. Ioan Chiş-Şter, conf. univ. dr. Nicolae Felecan şi prof. univ. dr. Victor Iancu, sub coordonarea prof. univ. dr. Gheorghe Pop, a fost distinsă cu premiul „Timotei Cipariu” (1983).
Doctorul în istorie Ludovic Bathory (n. 1942, Sighet) a fost laureat al premiului „Vasile Pârvan”, coautor al volumelor Biografia istorică a României. Doctorul în istorie col. (r) Aurel Vaida (1924-2015, Borcut, Tîrgu-Lăpuş) a fost premiat pentru volumul Revoluţia de la 1848-1849 în nordul Transilvaniei (două ediţii, 1998 şi 2004).
Editorul Vasile Iuga de Sălişte a fost răsplătit cu premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” pentru Oameni de seamă ai Maramureşului: dicţionar 1700-2010, acordat în decembrie 2014. Acelaşi premiu a fost acordat şi unui colectiv de autori din care a făcut parte şi doctorul în arheologie Victor V. Vizauer (n. 1978, Sighet) pentru volumul Antroponimia în Transilvania medievală (secolele XI-XIV): evaluare statistică, evoluţie, semnificaţii (2011). Laurenţiu Batin, doctor în filozofie şi istorie, primarul comunei Giuleşti, a fost onorat cu premiul „Mihail Kogălniceanu” pentru volumul Maramureşul şi maramureşenii în Primul Război Mondial (2016).
În acest areal de cultură elevată se înscriu cu premii şi alţi autori.
Prof. dr. Teodor Ardelean (n. 1951, Moigrad, Sălaj) a fost distins cu premiul „Ion Petrovici” pe 2011 pentru valoroasa lucrare Limba română şi cultivarea ei în preocupările ASTREI, iar în decembrie 2013 a primit „Distincţia culturală pentru promovarea culturii româneşti în lume şi pentru colaborarea apropiată cu Academia Română”, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, pe care o conduce din 15 februarie 2001, fiind unică în ţară care are o secţie „Academica”, dispunînd de cele mai reprezentative opere ale savanţilor români.
Filozoful Ion Bălin (n. 1947, Călineşti) a fost distins în 1997 pentru volumul Silogistica tradiţională şi modernă: contribuţii româneşti. Episcopul Emilian Birdaş (n. 1921, Rohia) a primit premiul „B.P. Haşdeu” pentru îngrijirea şi editarea Noului Testament de la Bălgrad, 1648-1988. Egumenul Mănăstirii „Sfînta Ana” Rohia, Macarie Motogna, a fost onorat cu premiul „Dumitru Stăniloae” pe 2016 pentru lucrarea Monahismul ortodox din Maramureş şi Transilvania Septentrională pînă la începutul secolului al XIX-lea.
În domeniul ştiinţelor juridice, prof. univ. dr. Ioan Ceterchi a fost distins cu premiul „Simion Bărnuţiu” pe 1974; prof. univ. dr. Flavius Antonius Baias (cu rădăcini paterne în Strîmtura) a fost onorat cu premiul „Andrei Rădulescu” pentru cartea Simulaţia. Studiu de doctrină şi jurisprudenţă (2003). Un prestigios premiu – „Nicolae Titulescu” i-a fost acordat prof. univ. dr. Radu I. Motica (n. 1946, Buşag, Tăuţii Măgherăuş) de la Universitatea de Vest Timişoara pentru tratatul Teoria generală a obligaţiilor (2007).
Medicul Ion Cotîrlă (n. 1976, Sighet) a primit în 1999 premiul pentru „Excelenţă academică”, iar prof. univ. dr. Ileana Benga (n. 1944, Budeşti) – premiul „Gheorghe Marinescu” pe 2005 pentru tratatul de neurologie pediatrică Epilepsia şi crizele neepileptice.
În muzicologie, prof. dr. Iosif Herţea (băimărean stabilit în Germania) i s-a acordat premiul „Ciprian Porumbescu” pe 2016 pentru cartea Cimpoiul şi diavolul.
Din Maramureş s-au remarcat nu puţini cercetători în matematică, fizică, electrotehnică, biologie etc.
Prof. univ. dr. Ivan Marusciac (1925, Crăciuneşti), membru al Societăţii Americane de Matematică, a fost distins cu premiul Academiei pe 1973 pentru volumul Metode de rezolvare a problemelor de programare neliniară. prof. univ. dr. Ioan Ardelean (1942, Crăciuneşti) – cu premiul „Constantin Miculescu” pe 1980 pentru cercetări în domeniile electrice, magnetice şi radiospectroscopice. prof. univ. dr. Petru Noţingher (1946. Vişeul de Sus) a fost premiat în 1993 pentru cercetări în electronică. Prof. Erhard Papp a fost distins cu premiul „Ştefan Procopiu” pentru grupul de lucrări Contribuţii la dezvoltarea mecanicii cuantice (2000). Fizicianul Constantin Cosma (1946, Drăghia) – premiul „Horia Hulubei” pe 2003 pentru volumul Fizica radiaţiilor, radioactivitatea naturală şi artificială şi implicaţiile lor în radioprotecţie, fizica mediului şi geofizică.
Prof. univ. dr. Gavrilă Ardelean împreună cu biologul Iosif Bereş din Sighet au primit premiul „Grigore Antipa” pentru volumul Fauna de vertebrate a Maramureşului (2000).
În geologie, minerit şi metalurgie au fost premiaţi: prof. univ. dr. Ion Petreuş (1939, Şieu), cu premiul „Grigore Cobălcescu” pe 1974 pentru contribuţii ştiinţifice în geologie; prof. univ. dr. Răzvan Givulescu (n. 1920, Viena, membru de onoare al Academiei Române, 1993), acelaşi premiu pentru lucrarea Flora Miocenului superior de la Chiuzbaia (1992); Nicolae Bud, inginer (n. 1953, Dăneşti, Chioar), premiul „Virgil Madgearu” pe 2014 pentru lucrarea Proiectele miniere. Evaluarea în perspectivă a dezvoltării durabile; dr. ing. Petru P. Moldovan (1942, Cavnic) a fost premiat în 1977 cu premiul „Aurel Vlaicu” pentru cercetările în ştiinţa şi ingineria materialelor metalice neferoase.
În domeniul veterinar, lui Liviu Oana (1957, Tîrgu-Lăpuş) i s-a acordat premiul „Traian Săvulescu” pe 1933 pentru cartea Andrologie veterinară, prof. univ. dr. Simion Bolte (1940, Groşi, Baia Mare) – acelaşi premiu pentru lucrarea Agresologie, anestezie şi terapie intensivă în medicina veterinară (1981); ing. Ioan G. Bud (1944) – premiul „Ion Ionescu de la Brad” pentru monografia Totul despre cîine (1993).
Biologul Rodica Giurgea (1936, Săcălăşeni) a fost distinsă cu premiile „Emil Racoviţă” (1982) şi „Ion Ionescu de la Brad” (1993) pentru cercetările valoroase şi originale în acest domeniu.
Conf. univ. dr. Nicolae Boar, directorul Extensiei sighetene a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, a fost laureat cu premiul „Simion Mehedinţi” pe 2005 pentru lucrarea Regiunea transfrontalieră româno-ucraineană a Maramureşului; dr. Ştefan Bilaşco (1980, Petrova) a primit premiul „Gheorghe Munteanu-Murgoci” pe 2008 pentru volumul Implementarea GIS în modelarea viiturilor de versant. Premiul „Simion Mehedinţi” pe 2016 a fost oferit volumului Crişana-Maramureş: atlas geografic al patrimoniului turistic, elaborat de un colectiv coordonat de Alexandru Ilieş.
Alţi erudiţi cu rădăcini familiale în Maramureş au fost distinşi cu premii: ing. fizician Ionel Valentin Vlad (n. 1943), preşedintele Academiei Române, cu premiul „Traian Vuia” pe 1978; Emil Burzo (n. 1935), preşedintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, recompensat cu un premiu în 1971, iar filologul şi istoricul Ioan Chindriş de Ieud (n. 1938) a fost onorat cu premiul „Nicolae Iorga” pe anul 1976.
Sub egida Editurii Academiei Române au fost publicate cca 60 de lucrări ştiinţifice, istorice, etno-folclorice, religioase etc. ale unor autori din Maramureş sau cu rădăcini nobiliare în Maramureş.
