Credincioşii romano-catolici din zona Lăpuş au umplut bisericile, participînd la slujbele religioase de „Paşti” în Băiuţ, Groşii Ţibleşului şi Lăpuş, la care au participat circa 600 de credincioşi de etnie maghiară. Vineri, 15 aprilie, creştinii romano-catolici au fost chemaţi la post negru pînă la asfinţit, în semn de respect pentru suferinţele Mîntuitorului pe Cruce, în aşteptarea Învierii. Paştele romano-catolic înseamnă obiceiuri de sute de ani, unele dintre ele fiind preluate şi de comunităţile de români. Duminică, 17 aprilie, creştinii romano-catolici, au mers la biserică purtînd în mîini coşerci împletite din nuiele şi încărcate cu pască, drob de miel, vin etc., pe care le-au aşezat în faţa altarului, pentru a fi sfinţite de preot.
În a doua zi de Paşti, bătrînii foloseau apa pentru a stropi femeile, dar acum se folosesc parfumuri şi ape de colonie. Românii din Ardeal umblă la “udat”. Feciorii merg la udat fete spunînd la intrarea în case: “Noi sîntem grădinari vestiţi / Şi umblăm din casă-n casă / Să udăm florile frumoase. / Am auzit că şi la dv. se află o floare frumoasă – / Slobodu-i să o udăm?” Un obicei păstrat în unele comunităţi maghiare este cel al împodobirii bradului cu ocazia Paştelui. Tinerii se adună în grupuri, merg în pădure şi adună crengi de brad. Le duc în localităţi, le împodobesc cu panglici colorate şi după lăsarea întunericului le agaţă la porţile fetelor de măritat.
