Chiar dacă o singură persoană are o altă părere decît a noastră, trebuie să o ascultăm. Ieşirea tinerilor în stradă a fost justificată de faptul că Guvernul şi-a depăşit atribuţiile. Rolul executivului este să elaboreze proiecte de legi, pe care Parlamentul le aprobă ori le respinge. Partidul Social Democrat trebuia să recunoască această separare a atribuţiilor, de la bun început. După abrogarea Ordonanţei 13 prin Ordonanţa 14, protestul din Piaţa Victoriei a continuat, apărînd şi alte ţinte. Abia după ce politicienii din opoziţie (susţinuţi de preşedintele Klaus Iohannis) şi-au dat seama că o eventuală continuare a protestelor ar duce la instabilitate şi la alegeri anticipate, presiunea s-a diminuat şi ţinta căderii Guvernului PSD+ALDE (Grindeanu) a fost abandonată.
Protestele antiguvernamentale şi anticorupţie au fost un cîştig pentru democraţia românească. Convocarea participanţilor pe reţelele de socializare a adus o noutate, această metodă fiind folosită şi în turul II al alegerilor prezindenţiale, atunci cînd Klaus Iohannis a reuşit să răstoarne scorul din turul I cu ajutorul echipelor de activişti online. Şi atunci, mobilizarea prin internet a dus la ieşirea tinerilor în stradă, campania fiind foarte eficientă. Tinerii i-au convins şi pe alţi alegători, pe părinţii şi bunicii lor, că soluţie mai bună pentru preşedinţie este Klaus Iohannis decît Victor Ponta.
Efectul acestei noi metode de implicare nevăzută a militanţilor politici le-am urmărit în Baia Mare. Sute de tineri, poate au fost o mie, ne-au atras atenţia prin sloganuri şi lozinci că reţelele web au forţa şi persuasiunea statistică să scoată lumea în stradă pentru orice idee politică de actualitate. Nu punem la îndoială sinceritatea celor care au votat cu un partid sau cu altul, nu a fost vorba de manipulare sau de mită electorală. Între manifestanţi, au fost şi persoane pe care le cunoaştem şi cu care am analizat situaţia. A fost spectaculos faptul că tinerii i-au atras de partea pe părinţii şi bunicii lor, bulgărele de zăpadă ducînd la răsturnarea scorului, ca la meciul de fotbal.
Aceiaşi tineri au fost mobilizaţi de aceiaşi activişti Facebook şi la protestele anti O13. Utilizarea internetului este o acţiune susţinută, probabil milioane de oameni au primit mesaje pe reţelele de socializare să iasă la protest, de genul „Nu fi oaie!” Efectul a fost exploziv, în Baia Mare, au participat mii de oameni, exprimîndu-se constituţional, liber, dacă asta înseamnă libertatea. Instituţiile de stat nu au pus piedici, băimărenii s-au manifestat, au spus ce gîndesc.
Majoritatea a încercat să abuzeze de puterea sa şi minoritatea (opoziţia susţinută de preşedinte şi de alegătorii ieşiţi în stradă) a protestat vehement. Nu avem o lege care să pedepsească abuzul de putere în numele majorităţii, DNA-ul a încercat acest lucru, dar n-a găsit nimic în Codul penal. Dacă aveam o democraţie solidă, majoritatea nu-şi putea permite să discrimineze minoritatea. Tinerii din pieţe au determinat puterea să fie atentă, smartul este o forţă electorală, aşa că legitimarea deciziilor publice să fie făcută prin consens, chestiune mai dificilă, sau măcar prin respectarea regulii majorităţii parlamentare. Puterea a fost obligată să ţină cont de Constituţie, că guvernul va concepe legile, iar parlamentul le va vota. În cazurile dilematice, se va face referendum.
Discuţia a plecat de la OUG nr. 13 s-a extins la lupta anticorupţie, tema preferată a ultimilor doi preşedinţi. Primul voia ţepe în pieţe, al doilea vrea politicieni curaţi. Statul are însă şi rolul să apere libertatea cetăţenilor săi, să impună domnia legii, să verifice motivele în cazul privărilor de libertate. Pe baza unor delaţiuni şi suspiciuni deloc rezonabile, nu poţi aresta fără să laşi impresia că justiţia e represivă. Un stat sprijinit pe serviciile secrete ne-ar duce înapoi la Securitate şi la abuzuri contra demnităţii umane, ceea ce nu acceptăm. Să ieşim cu toţii la miting, pentru separarea puterilor în stat şi controlul reciproc între acestea, sub domnia legii. Democraţia trebuie apărată de cetăţeni, politicieni şi instituţii, nu fragilizată!
