(Interviu cu prof. ing. Ildiko Bereş, viceprimar al municipiului Sighetu Marmaţiei)
– Consiliul Local Sighet a hotărât transformarea Şcolii Gimnaziale de Muzică şi Arte Plastice Sighet în structură (unitate de învăţământ fără personalitate juridică) a Şcolii Gimnaziale nr. 3 ” Dr. Ioan Mihaly de Apşa”. Pe o reţea de socializare, un cunoscut dascăl semnează un protest din care citez: ”Este un prim pas, care va duce la desfiinţarea acestei instituţii de cultură, care şcolarizează peste 200 de elevi din Maramureşul istoric. Este surprinzătoare această hotărâre, având în vedere că viceprimarul este un fost director de şcoală, iar CL are în componenţă 5 cadre didactice. Numai oamenii fără cultură pot desfiinţa o instituţie de cultură”…
– Şi noi am rămas surprinşi de acest protest nejustificat. O unitate cu personalitate juridică trebuie să funcţioneze cu minim 350 de elevi, potrivit Legii. Excepţii sunt pentru liceele cu predare în limba minorităţilor şi anumite situaţii speciale, în care s-ar putea încadra Şcoala de Muzică dar…în Sighet mai avem Şcoala de Arte ”Gheorghe Chivu” cu clase de instrumente şi clase de pictură, plus Clubul Copiilor. Asemenea şcoli gimnaziale de muzică funcţionează în cadrul liceelor de artă din reşedinţe de judeţ. Şcoala cu program suplimentar de muzică şi artă plastică din Sighet are un număr mare de cadre didactice şi doar un număr de 220 de elevi, care învaţă în şcolile gimnaziale din municipiu sau cele din localităţile învecinate. Fondul de salarii nu poate fi acoperit, motiv pentru care suntem nevoiţi să luăm bani din surplusul altor unităţi de învăţământ pe care îl redistribuim.
– În afară de personalitatea juridică, mai pierde ceva Şcoala de Muzică?
– Devenind structură a Şcolii Gimnaziale ”Ioan Mihalyi de Apşa”, Şcoala de Muzică nu pierde absolut nimic, în afară de îndemnizaţia de conducere a directorului, care devine director coordonator de structură. Şcoala de Muzică de pe strada Eminescu nu o mută şi nu o desfiinţează nimeni! Ea a mai fost în administrarea acestei şcoli gimnaziale nr. 3 şi îşi va continua activitatea ca până acum, cu acelaşi număr de elevi, cu acelaşi număr de ore în aceeaşi formulă. Propunerea este din anul şcolar 2017-2018. Inspectoratul Şcolar ar fi aprobat mai greu trecerea ca structură a Şcolii de Muzică dacă profesorii mai tineri s-ar fi înscris la concursul de director. Fostul director fiind în prag de pensie, nu a avut acest interes iar acum ocupă postul de director cu delegaţie, până la organizarea concursului. De exemplu, Grădiniţa nr. 12 a fost propusă ca structură a Liceului Pedagogic, dar postul de director al Grădiniţei fiind ocupat prin concurs, nici Inspectoratul şi nici Sindicatul nu au aprobat modificarea statutului. Nu înţeleg de ce se fac atâtea comentarii şi proteste, din vreme ce clasele rămân iar profesorii nu-şi pierd normele. Am avut o şedinţă cu directorii în toamnă, când am prezentat posibila reţea şcolară, având în vedere situaţia bugetară a şcolilor. Primăria şi Consiliul Local îşi asumă această structură ceea ce înseamnă că noi asigurăm salariile profesorilor şi în cazul în care fondurile bugetare sunt insuficiente. Propunerea noastră de structură mai trebuie aprobată şi de Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar. Dacă acesta consideră că şcoala poate continua ca unitate independentă Şcoala de Muzică putea, poate să se adreseze Inspectoratului şi Sindicatului. Banii încasaţi din închirierea sălii de concerte ”George Enescu” vor intra în conturile Şcolii Mihalyi, dar sunt convinsă că ei vor fi dirijaţi spre nevoile celor de la Muzică.
– Dar cei de la Şcoala Gimnazială nr. 1 nu au comentat?
– Nu Şcoala Gimnazială nr. 1 de la Ciarda devine structură la Şcoala nr. 2 pentru că şi acolo numărul de elevi era mai mic. Acum, împreună şcolile nr.1 (cu şcolile Iapa şi Câmpu Negru) şi Şcoala nr. 2 au peste 620 de elevi, un director şi director adjunct.
– Până la lucrările de toamnă le avem pe cele de primăvară. Iarna grea a trecut, dar au rămas urme pe carosabil…
– Încă de luna trecută au început lucrările de salubrizare a trotuarelor, s-a raşchetat manual antiderapantul de pe carosabil. Din aceste zile se va trece la curăţenia mecanizată prin firma de salubritate cu care avem contract. Colectarea gunoiului în centrul istoric al oraşului se face luni şi joi, după ora 17. I-am rugat pe proprietarii de magazine dar şi pe locatarii din centru să strângă resturile în pubele, întrucât pungile de plastic sau cutiile de carton se sparg uşor, iar gunoiul este împrăştiat pe trotuare.
– Am văzut că deja au început lucrările de reparaţii la drumuri.
– Plombările şi reparaţiile la drumuri se fac prin Serviciul Public de Gospodărire Urbana. Toaletăm şi arborii, dar din păcate, în ultimii 5 ani, oameni fără nici o legătură cu silvicultura au toaletat arborii anapoda, fiind eliminaţi foarte mulţi arbori de pe aleea Eminescu şi din parcul Grădina Morii, unde au ciuntit tot. Şi parcul Dendronologic este greu de întreţinut din cauza stricăciunilor provocate de populaţie şi vandalismului.
– La începutul acestui an am văzut cum a căzut pe trotuar o bucată mare de tencuială de sub acoperişul Primăriei!
– Continuăm repararea faţadelor din centrul vechi. Se fac studii de fezabilitate pentru reabilitarea unor clădiri monument istoric , printre care şi Primăria sau impozantul edificiu care adăposteşte fostul cinematograf, Secţia pentru copii a Bibliotecii Municipale şi Muzeul Etnografic. Începem lucrările de reparaţii şi reabilitare a Sălii STUDIO, care nu înţeleg de ce a stat închisă 4 ani! Nu mi se pare normal să avem un oraş fără sală de spectacole. S-a făcut deja o evaluare lucrărilor care trebuie efectuate acolo. Efortul financiar nu e mic, dar sper că până la toamnă să fie gata. Şi clădirile din centru ale primăriei vor fi reparate. Acum se lucrează la acoperişul care a ars la începutul acestei luni. Cele 27 de persoane afectate sunt cazate provizoriu în Campusul Liceului Forestier. Împreună cu proprietarii de magazine vrem să refacem şi restul faţadelor din centrul istoric.
