Salariaţii nu pot fi supravegheaţi video, în birourile în care aceştia muncesc în mod obişnuit, conform prevederilor legale aflate în vigoare, însă camerele video pot fi instalate în alte locuri, în condiţii stricte. Totodată, angajatorii nu au voie nici să ia amprentele salariaţilor pentru întocmirea pontajului. Cei care procedează în acest fel pot fi amendaţi pentru încălcarea legii.
Regulile referitoare la folosirea camerelor video în scopuri de supraveghere au fost stabilite acum trei ani, prin Decizia Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 52/2012.
Conform acestui act normativ, imaginile cu persoanele filmate – obţinute cu camerele video – sunt considerate date cu caracter personal, chiar dacă nu sunt asociate cu datele de identitate ale acestora. Regula se aplică şi dacă acestea nu conţin imaginea persoanelor filmate, dar conţin alte informaţii care pot duce la o identificare efectivă a acestora.
Supravegherea video nu este permisă în interiorul birourilor în care lucrează angajaţii, exceptînd situaţiile expres prevăzute de lege sau avizul de la ANSPDCP.
“Prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor prin mijloace de supraveghere video este permisă pentru îndeplinirea unor obligaţii legale exprese sau în temeiul unui interes legitim, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, în special a informării prealabile a acestora” – prevede Decizia nr. 52/2012. În alte situaţii, supravegherea video se face doar cu consimţămîntul expres şi liber exprimat al salariaţilor, respectîndu-se drepturile acestora.
Dintr-un recent comunicat al ANSPDCP reiese că, mai mulţi angajatori au fost sancţionaţi, după ce, în urma plîngerilor/sesizărilor, această autoritate a făcut investigaţii şi a găsit că salariaţii erau supravegheaţi în birouri. Angajatorii respectivi au fost sancţionaţi cu amendă.
Şi instanţele de judecată au confirmat faptul că, supravegherea video a salariaţilor în birouri este ilegală, din moment ce, înainte de instalarea camerelor, nu s-a făcut o analiză referitoare la necesitatea şi proporţionalitatea măsurii. Practic, supravegherea video în birouri a fost considerată de judecători ca fiind o măsură disproporţionată, în acest fel fiind încălcat dreptul la viaţa privată şi, prin monitorizarea permanentă, s-a creat o stare de presiune la locul de muncă.
Camerele video pot fi montate pentru asigurarea pazei şi protecţiei
Supravegherea video poate fi făcută doar în anumite scopuri prevăzute în Decizia ANSPDCP nr. 52/2012. Concret, camerele video pot fi folosite pentru a asigura paza şi protecţia persoanelor, bunurilor şi valorilor, a imobilelor şi a instalaţiilor de utilitate publică, dar şi a împrejmuirilor acestora. De asemenea, supravegherea poate avea ca scop prevenirea şi combaterea săvîrşirii infracţiunilor.
Alte cazuri justificate ar mai fi:
• supravegherea traficului rutier şi constatarea încălcării regulilor de circulaţie rutieră
• îndeplinirea unor măsuri de interes public sau exercitarea prerogativelor de autoritate publică
• realizarea unor interese legitime, cu condiţia să nu se prejudicieze drepturile şi libertăţile fundamentale sau interesul persoanelor vizate.
“Supravegherea video poate fi efectuată în locuri şi spaţii deschise sau destinate publicului, inclusiv pe căile publice de acces de pe domeniul public sau privat, în condiţiile prevăzute de lege” – se mai precizează în documentul menţionat.
Pe de altă parte, camerele video trebuie să fie montate în locuri vizibile, cele ascunse fiind interzise. Totodată, este interzisă şi supravegherea video în spaţiile în care trebuie să se asigure intimitatea persoanelor, cum ar fi vestiarele şi toaletele.
Atenţie! Sistemul de supraveghere trebuie să fie semnalat printr-o pictogramă cu o imagine reprezentativă, care să fie poziţionată la o distanţă rezonabilă de camerele video.
Potrivit Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cei care prelucrează ilegal date cu caracter personal (adică inclusiv imaginile obţinute prin supravegherea video la locul de muncă) riscă să fie amendaţi cu sume cuprinse între 1.000 şi 25.000 lei.
Important! Durata de timp în care imaginile obţinute cu ajutorul camerelor video pot fi păstrate trebuie să fie proporţională cu scopul urmărit, dar nu mai mare de 30 de zile. Excepţie fac doar situaţiile reglementate expres de lege şi cazurile justificate temeinic. Atunci cînd termenul expiră, înregistrările trebuie şterse sau distruse, după caz.
Amprentarea angajaţilor este tot o măsură ilegală
Amprentarea salariaţilor pentru întocmirea pontajului este, de asemenea, o măsură ilegală, conform informaţiilor transmise de ANSPDCP.
Angajatorii care au recurs la monitorizarea timpului de muncă prin luarea amprentelor salariaţilor au fost amendaţi de către autoritatea de supraveghere. La fel, instanţele de judecată au menţinut sancţiunile date şi au subliniat că măsura a fost luată fără o analiză prealabilă şi fără a căuta soluţii cu un impact mai redus asupra vieţii private a angajaţilor.
Amprentarea în scopul întocmirii pontajului a fost considerată o măsură excesivă, deoarece duce la creşterea riscului încălcării drepturilor şi libertăţilor salariaţilor în raport cu interesul angajatorului.
Persoanele care consideră ca datele cu caracter personal le-au fost prelucrate cu încălcarea legii pot face plîngeri la ANSPDCP.
