În satele Cupşeni şi Groşii Ţibleşului, tinerii şi-au ales birăul şi locul unde s-a desfăşurat obiceiul numit Verjel, invitate fiind toate fetele de măritat. Elemente de recuzită: verjele de la războiul de ţesut, o postavă (covată din lemn), două taljere (blide de lut) şi un lipideu (cearceaf din cînepă). Participanţii la ceremonial aduc cîte două inele pentru fiecare pereche formată la noroc. Fetele aduc sarmale cu carne şi păsat, cîrnaţi afumaţi, plăcinte cu brînză de oaie, colaci şi colăcei, pîine coaptă pe vatră, prăjituri, pancove. Feciorii aduc horincă neîndulcită şi îndulcită cu zahăr ars şi chimin. Se angajează ceteraşi. Obiceiul cuprinde o petrecere cu jocuri şi cîntece populare ca la şură, strigături, anecdote. Birăul, acoperit cu lipideul, pune inelele în taljere, sub postavă, le amestecă cu verjelele, apoi scoate cîte un inel din fiecare taljer, unul de la băieţi şi unul de la fete, formîndu-se astfel perechile. Se întîmplă adesea ca tinerii de la verjel să se căsătorească în anul ce vine.
