De ce?

Rezultatul alegerilor parlamentare este clar, doar patru din zece români au votat, din care doi au ales PSD. Oare de ce au ieşit atît de puţini români la vot (maramureşenii se află pe ultimul loc) şi oare de ce au votat majoritar cu social-democraţii? Pentru că alegătorii absenţi la urne au impresia că nu pierd nimic, iar cei prezenţi la votare cred că au personal de cîştigat. Dar se amăgesc în ambele cazuri!
Diferenţa faţă de alegerile anterioare a fost făcută de salariaţii bugetari, ei au ieşit masiv la vot pentru partidul condus de Liviu Dragnea, în speranţa că salariile le vor fi majorate imediat, conform promisiunilor PSD. Şi pensionarii au mers pe ideea că PSD va plusa punctul de pensie spre 40%. Aceste promisiuni vor fi realizate, în caz contrar ar urma proteste, însă trebuie să înţelegem că se va tăia din alte capitole de cheltuieli, cum ar fi investiţiile, dotările, materialele consumabile, şi dacă economia nu va creşte în continuare, statul va fi obligat să contracteze noi credite, aruncînd sarcina restituirii pe generaţia viitoare.
În Maramureş, liberalii n-au reuşit să schimbe intenţiile de vot manifestate încă de la alegerile locale din primăvară, cu toate eforturile de a aduce candidaţi din afara partidului, care n-au mai făcut politică. Un punct slab a fost şi impunerea candidatului de la centru, care a scăzut scorul cu cîteva mii de voturi. Dar liberalii se menţin totuşi la un nivel acceptabil, avînd un electorat stabil de 20%. Au apărut partide noi în peisaj, PMP Maramureş a scos un scor neaşteptat de bun (8%), fiind pe locul al III-lea pe judeţ, meritul fiind al candidaţilor, nu al preşedintelui Traian Băsescu, pe ţară cu 5%. USR-ul, cu oameni necunoscuţi, tineri entuziaşti, nu a reuşit să transfere capitalul de simpatie de la Bucureşti (după tragedia Colectiv) în judeţul nostru, fiind cu trei procente sub media pe ţară. Nici ALDE şi nici PER nu au depăşit statutul de partid mic, însă nici campanie electorală nu şi-au făcut, nefiind recunoscuţi de alegători (n-au publicat în ziar nici un articol electoral, în toată perioada de campanie, cu toate că Graiul Maramureşului este citit pînă în ultimul cătun din judeţ).
Trandafirii roşii din sigla PSD au înflorit în plină iarnă, trezind invidia partidelor de dreapta. Dar n-ar trebui să jignească stînga, să îi eticheteze belicos „comunişti nereformaţi, corupţi, mincinoşi…”, acest stil de a face politică nu dă roade, ci o murdăreşte. Nu avem motiv să calomniem PSD-ul şi să-i stricăm imaginea, pe plan european se află într-o poziţie ideologică nefavorabilă, în UE domină partidele de dreapta şi îşi fac loc pe lîngă ele şi cele din extremă. Dacă cele patru partide de dreapta din România s-ar coaliza, ar lua faţa stîngii. Alegătorii bugetari şi pensionari tind spre măsurile de justiţie şi protecţie socială, către continua îmbunătăţire a acestora, iar categoriile profesionale libere şi patronii agreează determinismul economic şi conservatorismul.
Nu putem acuza un partid pentru tarele societăţii, de vreme ce puterile în stat sînt separate şi există alternanţă la guvernare, preşedinţie şi legislativ. Existenţa unei clase politice erodate poate fi contrazisă de faptul că în Parlament au intrat două partide recent înfiinţate, cu oameni noi, ceea ce ne dă speranţe că democraţia funcţionează, cu toate ezitările constatate (provocarea puterii este datoria opoziţiei).